Tariceanu n-a vrut sa-l tina pe Boc pe genunchi in elicopter

După cateva săptămani în care nu s-au întalnit în forurile de conducere ale Alianţei şi Coaliţiei, deşi agenda politică a fost sfaşiată de scandaluri, Călin Popescu Tăriceanu şi Emil Boc s-au văzut, ieri dimineaţă, pe Aeroportul din Cluj-Napoca. Primarul l-a întampinat pe premier, sosit în capitala ardelenilor împreună cu ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, şi ambasadorul SUA , Nicholas Taubman , pentru a inspecta stadiul lucrărilor la autostrada „Transilvania” pe sectoarele 2B ( Campia Turzii – Cluj-Napoca) şi 3C (Suplacu de Barcău – Borş). Celor doi nu le-a permis cadrul să abordeze subiecte politice. Boc ne-a informat că ambasadorul a întrebat ce posibilităţi de extindere a aeroportului există, iar el i-a cerut lui Tăriceanu susţinere financiară pentru extinderea pistei, centurile şi inelele de ocolire a oraşului. După 17 minute de discuţii în salonul oficial al aeroportului, delegaţia s-a întreptat spre elicopter, pentru a pleca spre unul dintre punctele de lucru, în comuna Sănduleşti. Surse din elicopter ne-au informat că ieri, din delegaţie făcea parte şi şeful companiei de autostrăzi, Liviu Damboiu, dar acesta a fost tăiat de pe listă, ca să fie un loc liber. Şi asta, odată cu transmiterea către presă a informaţiei că Damboiu ar fi fost demis. S-a urcat însă la bord un secretar de stat de la Transporturi, Constantin Dascălu, fapt care a dat naştere unei supoziţii printre liberali: l-a îmbarcat Radu Berceanu intenţionat la bord, pentru a i se spune lui Emil Boc că nu mai este loc în elicopter? Trădare? La îmbarcare însă, delegaţia s-a mărit brusc cu un oficial al Bechtel, iar premierul a trebuit să-şi trimită consilierul pe probleme de infrastructură cu maşina spre judeţul Bihor, unde a aterizat elicopterul în a doua parte a vizitei. Aşa putea fi trimis şi Dascălu, dar asta nu s-a întamplat, iar Boc nu a putut urca la bord. Explicaţia absenţei sale din elicopter ne-a furnizat-o însuşi liderul PD: „N-am avut loc”. Şi, spun aceleaşi surse din elicopter, nici Tăriceanu nu l-au fi vrut prin preajmă. L-am întrebat pe premier de ce nu l-a urcat şi pe Boc în elicopter. „Ce vreţi să insinuaţi?”, ne-a răspuns Tăriceanu, zambind maliţios. Protocol cu Ungaria, pentru ca autostrada bechtel să nu se termine în camp Premierul a discutat apoi cu oficialii Bechtel, şi le-a spus că doreşte ca tronsonul Borş – Cluj-Napoca să fie primul finalizat. „Lucrările au început, există o impresionantă forţă de lucru angajată, angajările vor continua, astfel încat lucrările să poată să aibă loc într-un ritm susţinut. Am discutat cu echipa tehnică, cu proiectanţii, care ar fi posibilităţile de accelerare a ritmului de construcţie. (...) Problema este următoarea: nu are Bechtel atata capacitate să lucreze caţi bani avem noi să dăm. Anul acesta deja am efectuat plăţi de 126 de milioane de euro, ce reprezintă peste 22 la sută din valoarea lucrărilor atacate, iar volumul de lucrări este în jur de 2 la sută. Deci au de lucrat ca să acopere aceşti bani. Trebuie să accelerăm lucrările pe întregul tronson, astfel că porţiunea dintre Cluj-Napoca şi Oradea să fie gata prima. Acest lucru va trebui a fi coordonat şi cu Ungaria, la şedinţa comună de guvern (data nu a fost stabilită – n.red.) să putem semna un protocol în legătură cu lucrările pe care Ungaria trebuie să le facă de partea cealaltă a graniţei, astfel încat romanii care folosesc autostrada să poată trece în Ungaria tot pe autostradă, şi sunt convins că vecinii noştri ungari vor fi foarte receptivi la această propunere”, a afirmat premierul. De notat că dacă de la Cluj-Napoca la Borş sunt peste 180 de kilometri, ungurii mai au pană la graniţa comună 45 de kilometru de autostradă de construit. Tăriceanu, care nu o dată a afirmat că prima urgenţă, pentru Romania, este Coridorul IV paneuropean, a spus ieri că şi „Transilvania” este o prioritate. A subliniat însă că Guvernul Năstase nu făcut nimic pentru Coridorul IV – „unul dintre angajamentele Romaniei, semnat de ministrul Transporturilor de la acea dată, dacă nu mă înşel actualul preşedinte” – iar cabinetul său a fost cel care a demarat studiile de fezabilitate şi partea de proiectare.