Sursa "Laurentiu" a mihnit pe toata lumea

Confesiunea facuta „Cotidianului“ de Constantin Balaceanu-Stolnici privind colaborarea cu Securitatea i-a socat pe colegii sai de partid si lumea academica, nu insa si pe fostii colaboratori de la Institutul de Geriatrie „Ana Aslan “. Informatia ca venerabilul liberal Constantin Balaceanu-Stolnici, care a condus pina nu de mult senatul PNL, a colaborat cu Securitatea a stirnit ieri stupoare in partid. Atit colegii de aceeasi etate, cit si tinerii din partid, pentru care Balaceanu-Stolnici constituia un model, au fost surprinsi de marturisirea facuta pentru „Cotidianul“. Doar decizia de non-implicare politica, ce a atras si demisia din functiile de conducere, a creat o oarecare nedumerire in ce-l priveste. Gestul sau de a se distanta de partid este acum interpretat in cheia unei temeri pe care ar fi avut-o fata de deconspirarea propriului trecut, ca urmare a declansarii scandalului Musca. Surpriza printre veteranii PNL „M-a surprins si-mi pare rau de ce am aflat acum despre el, tinind cont de cultura si de educatia lui. Poate pentru a-si pastra o pozitie sau pentru evolutia profesionala, unii au facut acest pas“, spune Radu Cimpeanu, aratind ca, pe de alta parte, surprinzatoare pentru liberali a fost si decizia colegului sau de a nu se mai implica in politica. „Ma asteptam ca macar prin ceea ce scrie sa ia o atitudine in aceasta perioada in care partidul a fost lovit constant de PD si de presedinte. Era nevoie de o reactie pe masura si inteligenta, dar nu a venit din partea lui“, mai spune Cimpeanu. Dinu Zamfirescu, presedintele Institutului pentru Memoria Exilului si un alt membru al senatului PNL, sustine ca surpriza sa a fost cu atit mai mare cu cit a cercetat personal in arhivele CNSAS trecutul liberalilor. Ca vicepresedinte al Fundatiei „Horia Rusu“, el a fost acreditat pe aceasta tema de cercetare, iar arhivele i-au oferit in privinta colegilor „atit surprize placute, cit si neplacute“, dupa cum spune liberalul, precizind ca dosarul lui Balaceanu-Stolnici nu l-a obtinut. „Am crezut, de pilda, ca Ion Sandulescu, unul dintre fruntasii PNL dupa 1990, a avut de-a face cu baietii cu ochi albastri , insa a rezistat presiunilor in arest. La fel a rezistat si Radu Cimpeanu, despre care s-au scris tot felul de magarii“, declara Dinu Zamfirescu, insistind pe distinctia dintre „colaborarea celor care au fost supusi la presiune in puscarie si colaborarea celor aflati in libertate“. „Trebuie vazut daca cineva a suferit“ Reactiile fata de marturisirea lui Balaceanu-Stolnici au fost similare si in lumea academica. „Nu m-am gindit vreodata la acest lucru si ma surprinde ce am aflat. Insa eu cred ca e o problema complexa, ce trebuie abordata in sens invers, din perspectiva consecintelor. Trebuie vazut daca si cine a avut de suferit in urma acestei colaborari“, spune Dan Berindei , vicepresedinte al Academiei Romane. Ca o circumstanta atenuanta pentru colegul sau, acesta sustine ca sefii din institutii erau primii vizati de securisti pentru obtinerea informatiilor. „Nu orice medic era obligat sa colaboreze“ In rindul fostilor colegi de la Institutul de Geriatrie si Gerontologie „Ana Aslan“, marturisirea lui Constantin Balaceanu-Stolnici nu a constituit insa o surpriza totala. „Nu pot sa spun motivele, insa aveam o banuiala in aceasta privinta“, spune dr. Radu Ionica, seful sectiei de Gerontologie de la „Ana Aslan“. Acesta lucreaza din 1994 in institut si sustine ca nici macar in ultimii ani ai comunismului colaborarea cu securistii nu era obligatorie. „Erau doar unii care colaborau si care, in general, erau cunoscuti pentru asta“, spune el. Informatiile despre pacienti nu erau culese doar de securistii propriu-zisi. Sefa Protocolului din Institut, Vasilica Ponomarenco, decedata intre timp, avea un rol foarte important in activitatea operativa, dupa cum spun medicii, evocind-o ca pe o figura „de trista amintire“. Anii dinainte de 1989 au fost cei mai dificili, prin prisma relatiei cu Securitatea. „La consultatia unui pacient trebuia sa participe cel putin inca o persoana, in afara de medic. Si, daca pacientul te intreba, de exemplu, ce muzica asculti, iar tu raspundeai intr-un fel, puteai avea de suferit. Daca securistul afla asta de la cei cu care erai, putea considera ca muzica respectiva era decadenta si intrai sub urmarire“, arata dr. Georgeta Popescu, fosta sefa de sectie si actual purtator de cuvint al institutului, rolul consultatiilor in echipa impuse de securisti. Nu risca nimic Colaborarea cu Securitatea va avea consecinte asupra lui Constantin Balaceanu-Stolnici doar in masura in care va exista o decizie a CNSAS in acest sens. „Nu cred ca se va ajunge nici atunci la excluderea din partid, intrucit cred ca domnul Balaceanu-Stolnici s-ar retrage singur in acea situatie“, spune Bogdan Olteanu, vicepresedinte al PNL. Nici in Academie, unde liberalul este membru de onoare, nu se va lua in discutie cazul deocamdata, spune vicepresedintele Dan Berindei. Noi si Securitatea: podiumul dezamagirilor Constantin Balaceanu-Stolnici este ultimul dintr-o serie lunga de personalitati despre care opinia publica afla cu stupoare ca au colaborat intr-un fel sau altul cu fosta Securitate. „Cotidianul“ a selectat 16 dintre cele mai notorii astfel de nume si va invita sa-i votati pe cei care v-au dezamagit cel mai mult. Podiumul dezamagirilor va fi publicat in editia de miine.