Aproximativ 60.000 de straini sint inregistrati in Romania, conform datelor oficiale furnizate de Autoritatea Nationala pentru Straini, pe baza statisticilor efectuate anul trecut. Dintre acestia, peste 70% sint inregistrati cu sedere temporara, iar 19% invata sau se formeaza profesional.
Dintre cei care se afla doar temporar in tara, moldovenii sint cei mai numerosi - 8.443, urmati de turci - 5.167, si de chinezi - aproximativ 3.800. Moldovenii conduc si in topul strainilor aflati la studii, reprezentind peste jumatate dintre cei 11.000 de straini.
Cei mai multi straini locuiesc in Bucuresti. Pe locul doi in preferintele privind resedinta se afla judetul Timis, unde locuiesc 6.400 dintre ei, iar pe locul trei este judetul Ilfov - ales de aproximativ 5.000 de straini.
Turcii se inghesuie sa munceasca
3.135 de persoane au ales Romania ca destinatie pentru a gasi un loc de munca, dintre care 1.300 sint turci. Acestia sint urmati in top de chinezi - in numar de 375, si de moldoveni - 339. Cetatenii din statele UE nu se inghesuie sa munceasca aici, reprezentarea lor la Autoritatea Nationala pentru Straini fiind de 517 persoane.
Dintre acestia, cei mai numerosi sint francezii - 126. Numarul mic al strainilor care aleg sa munceasca aici este explicat de unul dintre autorii studiului Necunoscutii de linga noi, care trateaza fenomenul migrationist din Romania.
Cea mai grava problema este faptul ca Romania nu are o politica clara de atragere si «exploatare» a fortei de munca, sustine Marian Chiriac, coautor al studiului mentionat. Tot el da drept exemplu un patron de firma din Bacau care ar dori sa aduca muncitori chinezi, dar nu are suficiente pirghii legislative.
Principala piedica: limba romana
Dintre problemele identificate de autorii studiului privind evolutia fenomenului imigrationist, Marian Chiriac subliniaza neimplicarea statului in ceea ce priveste calificarea profesionala a strainilor, accesul dificil la serviciile de sanatate, invatarea dificila a limbii romane din cauza lipsei scolilor speciale pentru straini, dar si atitudinea negativa a romanilor fata de imigranti.
Cetatenii sirieni se pling ca trebuie sa dea mita autoritatilor romane si politistilor ca sa isi poata deschide o afacere tocmai pentru ca nu cunosc foarte bine limba romana si nici legislatia si pot fi pacaliti; la turci este oarecum mai simplu, pentru ca este o comunitate destul de dezvoltata, legaturile dintre ei sint mai strinse si afla mai usor unul de la altul ce trebuie sa faca, spune Chiriac.
3.000 de straini, stabiliti in Romania
Cifra cetatenilor cu sedere permanenta in Romania este mica, in comparatie cu cei care stau temporar. Doar 3.000 de cetateni straini au optat sa se mute definitiv in Romania, iar dintre acestia peste 40% provin din statele arabe. Sirienii sint cel mai bine reprezentati, in numar de 443, fiind urmati de 288 de turci si 272 de libanezi.
O data stabiliti aici, strainii necasatoriti asteapta opt ani pentru a putea depune o cerere de cetatenie romana , iar cei care se casatoresc cu o romanca, trebuie sa stea neintrerupt cinci ani.
Procesul de obtinere a cetateniei romane este unul anevoios si birocratic, din cauza faptului ca se dau termene peste termene, explica Ecaterina Pacurar de la Forumul Roman pentru Refugiati si Migranti, referindu-se la cazul unui iranian care de la aprobarea interviului de dosar pentru cetatenie pina la prezentarea la juramint a asteptat trei ani.
