Statul a luat jucariile creselor

Lipsa standardelor educationale, a locurilor si a personalului calificat din crese ii face pe parinti sa apeleze la servicii de babysitting. Dupa ce Ministerul Sanatatii a pasat responsabilitatea administrarii creselor Ministerului Educatiei si Cercetarii, acesta a dat sarcina mai departe primariilor de sector, de unde s-a ajuns la Consiliile Locale. Nu exista o directie generala, responsabila de monitorizarea creselor din Bucuresti, ci fiecare primarie de sector se organizeaza dupa cum stie. De exemplu, in sectorul 4, jocul de-a cresa nu a luat sfirsit dupa ce acestea au ajuns la Consiliul Local. Din 2005, unitatile pentru copii apartin de Directia de Administratie a Unitatilor de Invatamint, Sanitare si Creselor. Standarde din 1974 In Romania, cresele functioneaza conform unor norme generale de organizare si functionare care au fost stabilite in anul 1974. Cu un regulament vechi de peste 30 de ani, unitatile pentru copii de pina la trei ani asigura hrana si caldura, fara sa ia in considerare un program de educatie timpurie, dupa cum spune un studiu realizat de UNICEF despre cresele din Romania. Cu toate ca psihologii avertizeaza ca perioada copilului de la sase luni pina la trei ani este vitala pentru dezvoltarea psihica, in Romania educatia incepe abia dupa primii trei ani de viata. In crese nu exista programe care sa dezvolte imaginatia micutilor, nu exista jucarii, nu exista nici psiholog sau o programa bine pusa la punct pentru educatia timpurie. In momentul de fata, tot mai putine crese pot oferi copilului confortul minim de care acesta are nevoie. Copii educati de paznici Pe linga conditiile precare din crese, o problema stringenta este si lipsa personalului specializat. Studiul UNICEF arata si ca doar 4% din personalul din intreaga tara este calificat pentru educatia timpurie. Practic, in cadrul unei asemenea unitati pentru copii de pina la trei ani este asigurata doar paza. Organigrama de functionare prevede ca la 10-18 copii sa fie o infirmiera si o asistenta. In realitate este o asistenta la peste 25 de copii, iar exceptii nu se fac nici in cazul celor intre sase luni si un an, conform studiului UNICEF. „Sintem intr-o criza de personal, au ajuns sa vina pe posturi pensionari. Salariul de trei milioane de lei pe luna nu atrage pe nimeni. S-au cheltuit 33 de miliarde de lei pentru demolari, dar pentru dascali nimic“, declara Constantin Filip, directorul general al Directiei de Administratie a Unitatilor de Invatamint, Sanitare si Creselor Sector 4. Lipsa personalului ii obliga pe administratorii creselor sa angajeze si oameni fara experienta. Una dintre asistentele de la Cresa nr. 24, care a dorit sa isi pastreze anonimatul, spune ca lucrurile au stat altfel in trecut: „Acum conteaza sa aiba bunavointa. Inainte, cind apartineam de directia sanitara, veneau inspectorii, le verificau, acum insa nu mai intereseaza pe nimeni. Nu vine nimeni pentru un salariu de nimic. Pretul pentru o zi petrecuta la cresa e de 45.000 de lei, bani care sint strict pentru mincare. Deci nu ii putem folosi in administratie“, spune asistenta. Cresa cu zabrele comunitare La Cresa nr. 24, copiii impart paturile si terenul de joaca cu colegii lor mai mari: politistii comunitari din sector. „Primaria a dat o parte din cresa Politiei Comunitare a Sectorului 4 si din 160 de locuri am ajuns sa avem acum putin peste 100. Noua ne spun ca nu sint bani pentru copii, dar curtea politiei e plina de Loganuri noi“, spune asistenta cresei. Rugat sa comenteze situatia, Constantin Filip, directorul general al Administratiei Creselor din sectorul 4, spune ca „este vorba despre o situatie temporara, oricum acolo in cresa erau spatii libere excedentare, dar, de indata ce va fi gata noul sediu, politia comunitara va fi mutata“. Pina atunci insa, 50 de copii asteapta un loc la cresa, loc ocupat momentan de politistii comunitari. „Nu am ce sa fac, nu am unde sa ii mai bag. Dupa ce ca nu avem locuri, nu exista nici personal care sa faca fata unui numar atit de mare de copii“, spune asistenta. Proiecte fara ecou Situatia creselor romanesti a atras atentia unor asociatii pentru copii, care s-au hotarit sa ajute autoritatile sa dezvolte educatia timpurie. Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala a lansat anul trecut un proiect denumit „Step by Step“, de care au beneficiat orase ca Buzau, Miercurea-Ciuc si Tulcea. In Bucuresti, proiectul nu a stirnit deloc interesul autoritatilor, in ciuda faptului ca „cei mai importanti ani de structurare psihologica ai omului sint primii trei ani“, dupa cum spune Carmen Anghelescu, sefa Departamentului de educatie al CEDP. Desi directoarea sustine ca a prezentat proiectul de nenumarate ori in Bucuresti, Constantin Filip, directorul general al Directiei de Administratie a Unitatilor de Invatamint, Sanitare si Creselor, spune ca „nu am auzit de un asemenea program“. Conditii foarte proaste Lipsa spatiilor nu este singura problema cu care se confrunta unitatile pentru copii de pina la trei ani. Parintii care opteaza sa isi inscrie copilul la o cresa de stat trebuie sa aduca si jucarii de acasa, pentru ca nu exista inca fonduri aprobate pentru dotarea creselor cu jucarii sau leagane. „Pina pe 25 august o sa fie gata toate cresele. Le-am dotat cu plite, am organizat bucatariile, am reparat ce era de reparat. In primul rind, asta era important pentru siguranta copiilor. Asteptam sa fie aprobat acum bugetul pentru jucarii, dar se tot amina”, motiveaza directorul general al Directiei de Administratie a Unitatilor de Invatamint, Sanitare si Creselor (DAUISC) sector 4. Supernanny pentru superbebe O bona scolita, angajata prin agentie, poate costa pina la 500 de euro pe luna. O alternativa de ingrijire a copiilor sint bonele. Desi pretul este mai mare ca la cresa, parintii au siguranta ca dadaca supravegheaza copilul in permanenta, reducindu-se astfel riscurile unor accidente. Pentru alegerea bonei ideale, parintii au acum la dispozitie mai multe agentii de recrutare. Un babysitter clasic se ocupa de pregatirea si administrarea hranei, dar si de menajul copilului. Timp de o luna, pentru minimum patru ore pe zi, de luni pina vineri, salariul unei bone este cuprins intre trei si patru milioane de lei. Pentru persoanele calificate, precum educatoarele, profesoarele sau cadrele medicale, salariul variaza intre 350 si 500 de euro pe luna. Unii specialisti chiar sint de parere ca e mai bine sa cresti copilul acasa, cu o bona, decit sa-l duci la cresa. „Nu este recomandata intrarea asa de timpurie a copilului in colectivitate. Unul dintre motive ar fi de ordin strict medical: un copil intrat la virsta frageda in colectivitate va suferi mult mai multe imbolnaviri decit unul crescut in familie si uneori cu germeni selectionati, mai rezistenti la tratament“, spune Ioana Popescu, medic specialist in psihiatria copilului si adolescentului.