In campania sa electorala, Nicolas Sarkozy a fagaduit, printre altele, o „laicitate deschisa“.
Altfel spus: statul ramane neutru, numai ca urmeaza sa admita valoarea religiilor pe planul vietii publice. O mutatie politica? Da, pentru ca nici un lider francez nu a mai dat binete credintei de foarte multa vreme. Nu, pentru ca acest viraj e de fapt o intoarcere la Franta gaullista, cea de dinaintea miscarilor studentesti din mai 1968.
Pana la ora de fata, promisiunea prezidentiala s-a concretizat printr-o totala reconciliere a Parisului cu Vaticanul, dar si printr-o serie de „mari discursuri “ despre sensul vietii spirituale (rostite cu precadere in lumea araba). Nici o contradictie de fond. Desi autoare a conceptului de laicitate, Franta ramane o natiune cu 61% catolici declarati si peste doua milioane de elevi in licee confesionale...
Cautarea propriilor radacini, mai febrila dupa 11 septembrie, justifica pesemne nuantarea vechiului tabu republican.
Continuarea in Cotidianul
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro
