Sporturile de echipa invidiaza fotbalul

Sumele tot mai mari de bani care se vantura in fotbalul profesionist autohton, precum si notorietatea mediatica de care are parte Liga condusa de Mitica Dragomir, ajunsa intre primele 10 din lume, reprezinta atractiile unui model de organizare pe care si alte sporturi de echipa din Romania ar dori sa-l puna in practica. Desi majoritatea cluburilor au probleme cu finantarea, iar altele cu iesirea de sub tutela unor institutii ale statului, federatiile de specialitate iau in calcul trecerea la un statut profesionist al gruparilor de prima liga. Dupa ce handbalul a facut acest pas, si alte sporturi de echipa incep sa se intereseze de conditiile in care pot pune bazele unui sistem profesionist de organizare a competitiilor de prima divizie. Voleiul propune o trecere gradata Secretarul general al Federatiei Romane de Volei, Viorel Manole, spune ca forul de specialitate vrea sa creeze premisele pentru transformarea voleiului intr-un sport profesionist. Primul pas il reprezinta obtinerea hotararii de guvern prin care sa se oficializeze un statut profesionist al sportului respectiv. “Noi am depus documentatia catre Agentia Nationala de Sport si la Adunarea generala din aprilie vom lua in discutie acest aspect”, afirma secretarul general al forului de volei. Primele conditii se refera la obligativitatea ca sportivul sa aiba contract profesionist, in timp ce cluburile trebuie sa obtina licenta de club profesionist, ceea ce inseamna ca respectivele grupari vor avea ca obiect de activitate doar voleiul, nu si alte sporturi. La acestea se adauga si prevederea privind detinerea de catre cluburi a unei baze sportive proprii. Din acest punct de vedere, exista probleme cu cluburile departamentale, precum Dinamo sau Rapid, pentru ca ele vor trebui sa se reorganizeze si sa devina independente. “In momentul de fata, noi nu avem jucatori sau jucatoare profesioniste in prima liga. Vrem insa ca trecerea spre profesionism sa se faca gradat. Nu putem schimba sistemul peste noapte, pentru ca ar trebui sa suprimam campionatul”, declara oficialul federatiei de volei. Mai intai, cativa jucatori din cadrul unui club pot deveni profesionisti si apoi, pe masura ce va creste si puterea financiara a cluburilor, sa se ajunga la situatia ca toti sa fie profesionisti. Acest lucru inseamna ca, pentru o vreme, un jucator profesionist poate evolua la un club amator pana cand gruparea respectiva devine profesionista suta la suta. In acest moment, exista cateva cluburi, precum Unic Piatra Neamt , Metal Galati (la feminin) sau Tomis Constanta (la masculin), care ar putea trece la profesionism, dar sunt si multe in prima liga care traiesc de azi pe maine. Media salariilor in prima divizie se invarte undeva in jurul sumei de 1000-1500 de euro pe luna, oricum incomparabila cu nivelul remuneratiilor din prima liga de fotbal. Exista insa si jucatori sau antrenori straini care obtin pana la 3000 de euro pe luna, insa in momentul de fata acestea sunt mai mult cazuri izolate. La baschet cluburile preiau initiativa Oficial, jucatorii de baschet sunt amatori, pentru ca in cartile lor de munca nu este trecuta meseria de jucator de baschet. Totusi, cluburile puternice din prima liga masculina incearca sa schimbe situatia. Conducerea echipei de baschet masculin “U” Mobitelco Cluj va purta discutii cu mai multe cluburi din tara pentru a forma o liga profesionista , dupa modelul existent in fotbal. “Primele discutii pentru formarea unei ligi profesioniste le-am purtat acum 5 ani, apoi au venit si alte cluburi cu aceeasi idee. Primul pas este obtinerea ordonantei de guvern prin care baschetul sa devina sport profesionist, apoi sa doreasca federatia, dar este important si cine va conduce aceasta liga, pentru ca sumele vehiculate vor fi enorme”, a afirmat presedintele clubului clujean, Mircea Cristescu. Forul de specialitate nu are nimic impotriva unei organizari pe baze profesioniste a primei ligi. “Ne-ar usura munca, fiindca nu vom mai raspunde de campionat si ne-am putea ocupa mai mult de pregatirea echipelor nationale”, considera secretarul general al Federatiei Romane de Baschet, Radu Draganescu. In momentul de fata, bugetul unui club cu pretentii, ce include si indemnizatiile sportivilor, se situeaza intre 100.000 si 150.000 de euro, iar nivelul salariilor jucatorilor se plaseaza la nivelul Diviziei B la fotbal, doar “stranierii” avand contracte peste medie. Rugby-ul asteapta investitorii Secretarul Federatiei Romane de Rugby, Adrian Dumitrescu, afirma ca rugby-ul nu este inca pregatit financiar pentru a-si crea o liga profesionista. “Legislativ, se poate face, federatia ar sprijini o trecere la profesionism, insa asteptam o implicare mai consistenta a investitorilor. Deocamdata, singurul club privat din rugby-ul romanesc este Contor Group Arad. Lucrurile trebuie lamurite si in privinta cluburilor departamentale, Steaua, Dinamo, pentru ca ele trebuie sa-si schimbe forma de organizare pentru a deveni independente”, explica secretarul general al federatiei de specialitate. Jucatorii romani de rugby au statut de nonamatori, sunt angajati cu contract sportiv la cluburile lor. Fata de sumele vehiculate in liga profesionista de fotbal , salariile la rugby sunt de 15 ori mai mici. Cel mai mare contract din prima divizie se apropie de 1500 de euro pe luna. Desi clubul Dinamo a anuntat un buget de 400.000 de euro, iar Steaua si Contor Arad incearca sa tina pasul cu dinamovistii, celelalte cluburi din prima divizie se descurca mai greu din punct de vedere financiar. “Comparativ, in liga profesionista de rugby franceza, un club de valoare medie are un buget de 6 sau 7 ori mai mare decat cel al Federatiei Romane de Rugby. In ciuda deschiderii cu care privim profesionalizarea rugby-ului, este nevoie mai intai de cluburi solide din punct de vedere financiar”, completeaza secretarul general al forului rugbistic roman. La hochei se discuta in luna mai Federatia Romana de Hochei va lua in discutie transformarea campionatului intr-o liga profesionista la Adunarea Generala din mai. “In momentul in care se vor crea conditiile legale pentru trecerea la un statut profesionist al jucatorilor, federatia va demara procedurile pentru trecerea la o competitie profesionista”, afirma secretarul general al forului de specialitate, Eduard Pana. In momentul de fata, din cele sase echipe ale campionatului national de hochei, doar doua sunt private: Progrym Gheorgheni si Hochei Club csikszereda din Miercurea Ciuc. “Jucatorii au statut de semiprofesionisti, precum cei de la Steaua si Dinamo inainte de ’89, cand sportivii erau trecuti ca vin la serviciu, dar in realitate ei nu dadeau pe acolo, fiindca se antrenau si jucau hochei”, explica situatia oficialul federatiei de specialitate. In prezent, media salariilor din hocheiul romanesc este undeva la nivelul Diviziei B la fotbal, cele mai mari ajungand la 1000-1500 de euro. Bugetul echipelor cu pretentii din hochei merge catre 150.000 de euro pe sezon. Secretarul general al forului de hochei, Eduard Pana, spune ca trecerea la profesionism implica si obligatii pentru cluburi: “Vor trebui sa depuna intr-un cont o suma de bani care sa ne garanteze ca au posibilitatea de a duce pana la sfarsit competitia. Altfel se poate ajunge la situatia in care o echipa joaca doua, trei meciuri si apoi se retrage”. Eduard Pana crede ca sunt si avantaje pentru eventualii investitori in hochei, care, in conditiile unei ligi profesioniste puternice, ar putea avea beneficii la o vanzare a jucatorilor valorosi catre cluburi mai potente financiar din Occident. Recunoscut ca meserie, handbalul se misca repede Handbalul este unul dintre sporturile de echipa privilegiate la noi, caci a fost recunoscut ca ramura de sport profesionist inca din 2003. Acest fapt nu insemna insa ca organizarea competitiilor nationale este profesionista (ca la fotbal), ci ca, practic, este constituit cadrul legal necesar atingerii unui astfel de obiectiv, totul depinzand de stabilitatea economica a gruparilor implicate. Faptul ca handbalul este recunoscut ca meserie in tara noastra in Codul Ocupatiilor din Romania deschide larg portile catre profesionism. In urma cu cateva zile, pe 18 ianuarie, am asistat si la “nasterea” primului club profesionist de handbal din Romania: Adunarea Generala extraordinara a Clubului Sportiv Oltchim Rm. Valcea a hotarat sa intocmeasca actele necesare trecerii la acest nou statut. Era si normal ca Oltchim sa faca acest pas, caci gruparea valceana are planuri mari si a facut investitii imense in transferul unor handbaliste de mare valoare (noua vicecampioane mondiale joaca la Oltchim!). Pentru a deveni club profesionist de handbal, e nevoie de indeplinirea catorva criterii: gruparea sa beneficieze de cel putin o baza sportiva in patrimoniul propriu sau inchiriata pe termen de minim de 5 ani si sa aiba in lot cel putin sapte sportive cu licenta de handbaliste profesioniste. Un club de nivel mediu are nevoie de un buget anual de circa 100-120.000 de euro, dar suma e mult mai mare la gruparile care ataca titlul si cupele europene. In ceea ce priveste salariile, ele sunt mai mari la echipele de varf din campionatul feminin. Daca la baieti se tinde spre un maxim de 3.000 de euro, la feminin exista si salarii lunare de 7-8.000 de euro, bani oferiti in mod special handbalistelor care s-au intors in tara dupa ce au activat ani buni in strainatate . Din pacate insa, atat la baieti, cat si la fete sunt cazuri izolate, caci de cele mai multe ori castigurile majoritatii jucatorilor sunt sub 1.000 de euro pe luna. Din vara, handbalul va mai face un pas spre o liga profesionista: cluburile vor fi obligate sa aiba in lot cel putin sapte jucatori profesionisti, adica persoane pe a caror carte de munca sa scrie “handbal” ca meserie. E adevarat ca pana la o liga profesionista (feminina sau masculina) mai e, dar handbalul pare a fi unul dintre sporturile de echipa care se apropie tot mai mult de acest deziderat.