Social

SNSPA praduita prin salariile profesorilor

Salarii anuale de peste doua miliarde de lei, sporuri de confidentialitate, norme didactice peste puterile omenesti. Toate au fost obtinute de profesorii de la Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative (SNSPA). Ilegalitatile facute la aceasta universitate au prejudiciat statul cu peste 30 de miliarde de lei.

Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative are probleme si cu legea, nu numai cu fostul rector Vasile Secares sau cu fostul decan Cornel Codita. Pe linga paguba de 10 miliarde de lei facuta de Asociatia Centrul de Studii NATO patronata de Secares si Codita, de la SNSPA mai lipsesc alte 30 de miliarde de lei, bani care au intrat in buzunarele profesorilor care predau la aceasta universitate, dupa cum reiese din raportul facut de Curtea de Conturi.

Prorector de 2 miliarde de lei/an

Mai-marii SNSPA, cum sint si membrii consiliului de administratie, primesc salarii care depasesc si doua miliarde de lei. De exemplu, prorectorul Ani Matei si sotia sa, Lucica Matei, au luat in anul 2004 in jur de 2,2 miliarde de lei fiecare, la fel ca si fostul rector Vasile Secares. Primesc aproximativ 30 de milioane de lei pe luna, insa veniturile sint inegale de la o luna la alta, spune prorectorul Ani Matei. Numai salariul anual de baza al lui Matei este de 550 de milioane de lei, ceea ce nu se potriveste cu grila de salarizare a Ministerului Educatiei, iar la aceasta suma se adauga sporuri, prime , dar si cumul de ore, salariul total ajungind astfel la 2,2 miliarde de lei.

In mod normal, un profesor poate sa primeasca cel putin 500 de milioane de lei anual cu sporuri cu tot si cel mult un miliard de lei.

Confidentialitatea se plateste

La Facultatea de Comunicare si Relatii Publice (FCPR), cadrele didactice, dar si cele nedidactice si personalul auxiliar au fost platiti pentru confidentialitate. Motivul: a crescut volumul de munca. Astfel, in 2004, SNSPA a platit sporuri de confidentialitate angajatilor de aproape 900 de milioane de lei. Acest spor s-a dat in urma unor contracte, si anume Angajamente de confidentialitate, incheiate de catre angajati cu Facultatea de Comunicare.

In perioada 2002-2005, la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, profesorii de la Departamentul de Invatamint la Distanta au fost platiti si pentru drepturi de autor , pentru cursurile elaborate, desi contractul semnat cu universitatea includea aceste drepturi in salariu, bugetul Scolii Nationale fiind prejudiciat astfel cu 25,5 miliarde de lei.
Drepturile de autor s-au dat pe baza de Contract de editare a unor materiale didactice (cursuri, manuale, CD-uri), desi potrivit statului de functii aceasta activitate era cuprinsa in atributiile ce le reveneau, se arata in raportul intocmit de Curtea de Conturi.

Salarizare mascata

La Facultatea de Stiinte Politice, profesorii au fost platiti pe baza contractelor de drepturi de autor, nu pe baza unor contracte salariale.

Plata sumelor cu titlul de drepturi de autor este nelegala si in fapt reprezinta sume de natura salariala, iar acordarea acestora este o salarizare mascata in scopul sustragerii de la plata darilor catre Bugetul de Stat, Bugetul Asigurarii Sociale de Stat si Bugetul Asigurarilor de Sanatate, reprezentind in fapt evaziune fiscala, au constatat reprezentantii Curtii de Conturi. Astfel, prejudiciul in bugetul de stat este de 2,5 miliarde de lei, din care aproape 500 de milioane reprezinta penalitatile de intirziere.
Din partea SNSPA, contractele au fost semnate de catre Secares si Adrian Miroiu, fostul decan al Facultatii de Stiinte Politice, care refuza sa comenteze situatia. Am vorbit cu doamna rector si nu o sa fac nici un comentariu pina cind nu se va termina controlul Curtii, spune Adrian Miroiu.

Norme didactice supraomenesti

Pentru a cistiga cit mai multi bani, profesorii si-au luat cit mai multe norme, iar conducerea universitatii le-a acceptat cererile. Multe cadre didactice au in cumul mai mult de o norma didactica, ajungindu-se ca un profesor sa efectueze 8,5 norme plus alte ore suplimentare, ceea ce ridica semne de intrebare asupra timpului fizic in care a desfasurat aceste activitati si asupra potentei umane de a realiza, respectiv daca aceste activitati puteau fi efectuate, spune raportul Curtii de Conturi.
O norma didactica are intre 6 si 8 ore pe saptamina. La o norma de sase ore ar insemna ca un profesor de la SNSPA preda 48 de ore pe saptamina, ceea ce este imposibil, atita timp cit maximum de norme este de 2,5. Acest lucru, in conditiile in care o parte dintre profesori sint angajati si la alte universitati.

Prea multi profesori migratori

SNSPA nu are destui profesori care au norma de baza la universitate. Prin legea acreditarii, Scoala Nationala trebuia sa aiba cel putin 50% din posturi ocupate de cadre didactice care au functia de baza la SNSPA.
In anul 2003-2004, din totalul de 382 de posturi didactice existente la SNSPA, numai 86 sint ocupate de cadrele didactice cu functia de baza la SNSPA, respectiv un procent de 22,5%, fata de 50% cit este stabilit de lege, specifica raportul Curtii de Conturi. Cu toate acestea, Consiliul National pentru Evaluare si Acreditare Academica (CNEAA) nu a sanctionat SNSPA, chiar daca era obligat sa efectueze controale periodice. CNEAA nu a discutat niciodata aceste probleme de la SNSPA, spune Paul Sterian, vicepresedintele CNEAA.


Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea