Sinistroza, boala secolului

Frica de moarte, de boli, de alimentele nesanatoase, de caini si lupi, de poluare si de terorism, reala sau imaginara, s-a transformat intr-o adevarata psihoza, in intreaga lume, avertizeaza saptamanalul francez Le Figaro Magazine. Fenomenul, raspandit la nivel mondial, poarta numele de sinistroza si a devenit in lumea moderna o afacere, chiar o industrie. Insa, scrie publicatia franceza, este vorba de o industrie nu tocmai curata, pentru ca acest climat de teama nu este bun nici pentru planeta, nici pentru sanatatea locuitorilor si nici pentru democratie. Cu atat mai mult cu cat nu reiese de nicaieri ca oamenii din ziua de azi ar fi panditi de riscuri mai mari decat in trecut. ISTERIE Sinistroza are efecte nocive in toate planurile: de la economic si politic la psihologic si social. Aceasta isterie provocata de diverse temeri, mai mult sau mai putin reale, a fost analizata pentru prima oara in urma cu 20 de ani, de sociologul german Ulrich Beck, in cartea sa "Societatea de risc". El afirma ca riscul a devenit principala caracteristica a societatii, inclusiv in tarile cele mai dezvoltate. Si asta nu pentru ca riscurile ar fi mai mari, ci pentru ca oamenii se vad obligati sa se reorganizeze pentru a le putea gestiona. "De-a lungul anilor, riscurile nu s-au schimbat, ba chiar au ramas aceleasi, insa s-a schimbat perceptia pe care o avem despre ele", sustine sociologul german. ANGOASE In acest secol, totul pare sa fi devenit subiect de neliniste, oamenii speriindu-se de moarte din diverse lucruri. Poluarea, OMG-urile din legume, seceta atunci cand nu ploua si inundatiile atunci cand ploua, inflatia, atunci cand preturile cresc, disparitia balenelor, agresivitatea pitbullilor, lipsa de siguranta pe autostrazi, accidentele aeriene, boala Alzheimer sau violenta tinerilor par sa fi devenit, in societatea moderna, motive de ingrijorare, explica saptamanalul francez. E de ajuns puiul de la masa de duminica, in familie, pentru ca oamenii sa intre in panica si sa se gandeasca imediat la posibilitatea de a se infecta cu virusul H5N1, al gripei aviare. PERCEPTII GRESITE Pentru a explica ca riscurile din societatea moderna nu s-au schimbat fata de altadata, publicatia franceza da cateva exemple edificatoare. Astfel, Cicungunia este doar o intepatura de tantar pentru insularii care au cunoscut tifosul sau holera. Toate tipurile de salmonela provoaca 150 de decese anual, fata de 15.000 cauzate in anii '50 de intoxicatiile alimentare. Teroarea lui Robespierre a ucis de cincizeci de ori mai multe persoane decat terorismul lui Ben Laden, Cernobilul nu este Hiroshima , iar New Orleans nu este Atlantida. UN DEZACORD PERMANENT SI SURD Frica oamenilor de poluare, de boli, de alimente nesanatoase, de terorism si alte probleme ale lumii moderne a creat o industrie prospera, sustine si psihologul Georgeta Ghinea, care arata ca mass-media e principala vinovata de propagarea fenomenului denumit sinistroza de germanul Ulrich Beck. "Organismul uman s-a putut adapta la modificarile inerente ale planetei in planul alimentatiei si al poluarii. Adica s-a imunizat fiziologic. Fiinta umana nu a reusit insa transformarea sufletului odata cu corpul ei organic. Sufletul a ramas nemultumit si-n suferinta, traindu-si durerea prin tulburarile psihice si psihozele de care vorbim. Sufletul si mintea nu mai sunt in armonie, ci intr-un dezacord permanent si surd. Astfel se produce treptat instrainarea omului de el insusi, psihoza generalizata la nivel mondial", argumenteaza Georgeta Ghinea. STRESATI DAR LONGEVIVI Publicatia franceza sustine ca longevitatea oamenilor din ziua de azi e de ajuns pentru a demonstra ca, chiar macinati de stres, de tutun, mercur si dioxina, acestia sunt mai vigurosi la 70 de ani decat erau bunicii nostri la 40.