Scoala buna: elitism si disciplina

O scoala de calitate este vazuta de profesori si parinti ca fiind locul unde elevul este disciplinat de catre profesorul-apostol, care se sacrifica pentru educatie. Centrul Educatia 2000+ a organizat ieri o dezbatere pe tema „Calitatea in educatie si semnificatiile sale la nivelul scolilor“. Aici, Lavinia Birlogeanu, profesor la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii din Bucuresti, impreuna cu Serban Iosifescu, presedintele Agentiei Romane pentru Asigurarea Calitatii in Invatamintul Preuniversitar (ARACIP), au prezentat un exercitiu de politica educationala, in care s-a aratat cum este privita calitatea educationala de catre profesori si parinti. „Profesorii cred ca scoala trebuie sa-l disciplineze pe elev. De fapt, un elev bun este cel disciplinat. Si parintii cer scolii sa se ocupe de disciplina copiilor lor. Unii se bazeaza pe resursele materiale: ai termopan, ai calitate“, a spus Serban Iosifescu. O alta „calitate“ a scolii este aceea de a impune respectul. „Elev bun este cel care se conformeaza cerintelor personalului didactic, sa spuna lectia asa cum a prezentat-o profesorul, sa ii vorbeasca mereu cu respect. Si sa stiti ca am intilnit si parinti care isi puneau copiii sa le vorbeasca cu dumneata“, spune Iosifescu. Profesorul, apostolul sacrificat Mai multe studii au demonstrat ca profesorul se concentreaza mai mult pe continutul disciplinei pe care o preda si mai putin pe elevi. „De exemplu, un profesor de informatica utilizeaza termeni de specialitate in limba engleza chiar la copiii din scoala primara care nu stapinesc aceasta limba si insista pe un algoritm care nu a fost explicat, dar care este prezentat ca obligatoriu. De asemenea, elevii insisi reproseaza profesorilor lipsa de interes si desconsiderarea aspectelor ce tin de dezvoltarea afectiva si sociala a elevilor“, explica Serban Iosifescu. Cu toate acestea, „autoportretul profesorului este preponderent emotional si narcisist“. „Profesorii cred ca au o meserie apostolara, de sacrificare pentru binele elevilor“, spune presedintele ARACIP. Scoala androgina Cei doi specialisti au precizat ca o educatie de calitate nu poate fi inteleasa fara a se cunoaste cultura scolara. „Caracteristicile culturii noastre se pot afla si in functie de dimensiunea masculinitate sau feminitate. Masculinitatea este valoarea sociala acordata «arogantei», iar feminitatea este acordata «sensibilitatii». „Noi nu ne putem hotari intre cele doua trasaturi. Dintre trasaturile identificate specifice culturii masculine, putem mentiona: dorinta puternica de a avea ocazii pentru cistiguri mari, nevoia de ordine, nevoia de recunoastere atunci cind sint obtinute rezultate deosebite si altele. Specifice culturii feminine sint nevoia de a avea relatii bune la munca, mai ales cu superiorul, si pretuirea de catre profesori a sigurantei serviciului. Ei nu suporta schimbarea, vor un loc de munca pe timp nedeterminat“, spune Serban Iosifescu. Pacienti noi la Poiana Mare Centrul de Resurse Juridice critica situatia actuala de la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, care, desi trebuia inchis, a crescut capacitatea, fara sa imbunatateasca conditiile, iar pina in noiembrie nu fusese angajat nici un asistent social, chiar daca ministrul Sanatatii promitea acest lucru. „Pe data de 6 noiembrie 2005, Biroul de presa al Ministerului Sanatatii facea publica decizia ministrului Eugen Nicolaescu de a inchide Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare din judetul Dolj, garantind ca o comisie a institutiei va analiza situatia si va cauta cele mai potrivite solutii. In pofida acestei declaratii, Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare nu numai ca functioneaza, dar si-a sporit chiar capacitatea, nu si conditiile de viata“, se precizeaza intr-un comunicat de presa al Centrului de Resurse Juridice. Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare a fost in centrul unor scandaluri dupa ce, in intervalul 2003-2005, in unitate au decedat mai multe persoane. Anul trecut, o comisie interministeriala a facut un control la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, in urma caruia conducerea Ministerului Sanatatii a decis transferarea pacientilor care intra sub incidenta Codului Penal la alte spitale de psihiatrie din tara. Potrivit CRJ, in Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare sint internati acum 433 de pacienti (capacitatea maxima a spitalului fiind de 500 de locuri), dintre care mai mult de jumatate sint asa-numitele cazuri sociale, fara familie. 11 bolnavi sint lipsiti de acte de identitate , primul fiind adus de Politie in anul 1993.