Sanatatea Dunarii, la control

18 oameni de stiinta din opt tari au plecat intr-o expeditie, cu scopul de a verifica "starea de sanatate" a fluviului. Un grup de specialisti europeni au plecat, la bordul a trei vapoare, din sudul Bavariei, urmand sa ajunga in Delta, la punctul in care Dunarea se varsa in Marea Neagra. Misiunea lor dureaza sase saptamani, iar la sfarsitul acesteia va fi redactat un raport cu rezultatele verificarilor. Acest proiect a fost lansat la initiativa Comisiei Internationale pentru Protectia Dunarii (IKSD), cu sediul la Viena. Documentul final, ce va contine concluziile celor 18 specialisti, va fi trimis fiecarui stat riveran al batranului fluviu. Timp de sase saptamani, vor fi studiate calitatea apei , substantele prezente, sedimentele, flora si fauna "Dunarii albastre", pe parcursul a 2.375 de kilometri. Prelevarile de mostre se vor face in 95 de puncte ale fluviului, dar si ale unor afluenti, pe teritoriul a 11 tari. "Cooperarea pe Dunare este un exemplu cunoscut dincolo de granitele europene. Ea atesta ca raritatea resurselor de apa nu conduce neaparat la conflicte, ci, dimpotriva, constituie un motor pentru colaborare", a declarat, cu ocazia debutului misiunii, secretarul de stat german al Mediului, Astrid Klug. Cele trei vapoare au plecat, initial, in amonte, catre Kelheim ( Bavaria ), pentru a efectua o prima prelevare, apoi au coborat din nou pe fluviu. Razboaiele au adus metale grele in apele Dunarii Comisia Internationala pentru Protectia Dunarii a fost creata in 1998. Activitatile sale nu tin doar de studierea si protejarea Dunarii, ci si de afluentii fluviului ori resursele acvatice subpamantene ale intregului bazin dunarean. Incepand cu ianuarie 2007, Romania a preluat, pentru un an, presedintia acestui organism international. O prima expeditie pentru evaluarea "sanatatii" Dunarii a avut loc in 2001, la doi ani dupa incheierea razboiului din Iugoslavia . La acea vreme, a fost redactat un raport, care a aratat ca, din cauza metalelor grele si a petrolului scurs in apele fluviului, diversitatea biologica este pusa in mare pericol. In primavara acestui an, la Bucuresti, 17 state riverane Dunarii si Marii Negre au semnat o declaratie prin care si-au luat angajamentul sa diminueze poluarea apelor si sa le readuca la "gradul de curatenie" din 1960. Romania, cea mai mare poluatoare a Dunarii Dupa 1989, an in care Dunarea si Marea Neagra au fost intens poluate, situatia ecologica s-a ameliorat pentru cativa ani, datorita falimentului economiilor din fostele tari comuniste. In prezent, insa, dat fiind ca, in mare parte, aceste state si-au revenit din punct de vedere industrial, daunele ecologice nu au intarziat sa apara. Tara noastra, care poseda cel mai lung segment din cursul fluviului, contribuie major la otravirea acestuia. Spre exemplu, Germania si Austria (pe suprafata carora Dunarea are un traseu mai scurt) polueaza , impreuna, cat Romania. Dar si celelalte tari contribuie la degradarea apelor fluviului. In octombrie anul trecut, sute de tone de petrol, provenind din Prahovo (Serbia), s-au varsat in Dunare. Analizele facute pana in prezent arata ca poluarea s-a facut si cu bariu, arsenic, nichel, la care se adauga cantitatile enorme de deseuri. Dar cel mai grav incident, aflat pe locul doi pe lista dezastrelor ecologice din Europa, s-a petrecut in anul 2000. Circa 100 tone de apa infestata cu cianura, provenite de la o mina de aur a societatii Transgold din Maramures, au ajuns in apele Tisei, unul dintre afluentii importanti ai Dunarii. Afla care sunt cele mai importante stiri ale zilei intr-una dintre cele mai bune selectii de informatii. Aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale al Acasa.ro