Rusia cere o bucata imensa din Polul Nord

Cercetatorii rusi sustin ca Moscova ar trebui sa obtina o suprafata egala cu cea a Frantei, Germaniei si Italiei la un loc. Moscova a decis sa ceara o importanta portiune din zona Polului Nord, regiune foarte bogata in resurse, arata cotidianul britanic „The Guardian“. Este vorba de „doar“ 740.000 de kilometri patrati din teritoriul arctic, unde s-ar afla 10 miliarde de tone de petrol si gaze. Regiunea respectiva are o suprafata egala cu cea a Frantei, Italiei si Germaniei la un loc. Se pare ca Rusia nu se multumeste cu faptul ca este deja cea mai mare tara din lume, extinzindu-se pe 11 fuse orare. Oamenii de stiinta rusi arata ca exista noi probe care sustin ipoteza rusa, conform careia regiunea arctica din nordul tarii este legata in mod direct de Polul Nord , printr-un platou submarin . Un grup de geologi rusi s-a intors saptamina aceasta dintr-o expeditie de sase saptamini la bordul unui spargator de gheata nuclear, dupa ce acestia au vizitat coasta Lomonosov, din Oceanul Arctic. Geologii s-au intors cu o „stire senzationala“, conform media rusesti: coasta Lomonosov ar fi direct legata de teritoriul Federatiei Ruse. Aceasta ar fi motivatia pentru cererea Rusiei de a anexa teritoriul respectiv. Conform legislatiei internationale, Polul Nord nu apartine vreunei tari. Cele cinci state care se afla in jurul polului, respectiv Rusia, SUA, Canada, Norvegia si Danemarca (prin Groenlanda ), detin doar o zona economica de 320 de kilometri in jurul coastelor maritime. Pentru a-si putea extinde zona, un stat trebuie sa demonstreze ca structura platoului continental este similara cu structura geologica a teritoriului sau. „Sincer, mi se pare putin ciudat“, declara Serghei Priamikov, directorul pentru cooperare internationala a Institutului de Studii Arctice si Antarctice din Sankt Petersburg, pentru „The Guardian“. „Canada ar putea cere acelasi lucru. Canadienii ar putea spune ca zona Lomonosov face parte din platoul lor, ceea ce inseamna ca, de fapt, si Rusia ar trebui sa faca parte din Canada, ca si intreaga Eurasie“, sustine Priamikov. Cercetatorul arata ca regiunea este una de o frumusete naturala deosebita, dar forajele pentru petrol si gaze ar fi foarte usor de realizat. ONU decide Rusia a cerut in 2001 pentru prima data comisiei specializate a ONU o redefinire a regiunii sale maritime de 320 de kilometri. Cererea a fost respinsa. Noile descoperiri vor conduce insa la o noua cerere din partea Rusiei, ceea ce ar putea alarma SUA. Washingtonul evita de 13 ani sa ratifice un tratat ONU care sa clarifice drepturile maritime ale statelor, deoarece sustine ca organismul international ar primi prea multe prerogative.