Romanii traiesc din plin o viata scurta

In statisticile oficiale, romanul sustine 0,8 pensionari si 0,4 asistati sociali (someri, persoane cu dizabilitati sau defavorizate) Datele oficiale arata diferente semnificative intre performantele economice realizate in gospodariile din Romania, Germania si Bulgaria Cu sau fara voia statisticienilor, cifrele publicate in diversele rapoarte periodice lasa sa se intrevada un personaj virtual, ale carui performante – in calitatea acestuia de conducator al unei gospodarii – sunt uneori ciudate, avand destul de putine corespondente in viata reala. Dupa ce am identificat "cetateanul" ce transpare din statistitcile romanesti, l-am comparat cu omologul lui din Bulgaria si cu cel din Germania – desigur, in limita datelor statistice puse la dispozitie de sursele aferente. Prezentam, in continuare, cateva dintre cele mai interesante rezultate ale acestei analize. Casa, familia, parametrii locuirii, stilul de trai, speranta de viata, sursele din care fac rost de bani (structura veniturilor) sau modul in care ii folosesc (structura cheltuielilor) ar fi principalele repere ale existentei acestor cetateni virtuali. Intre cele trei categorii de "majoritari statistici", principalele diferente constau in structura veniturilor si cea a cheltuielilor. La concurenta directa cu bulgarul si cu neamtul Cea mai scurta durata a vietii – 72 de ani – ii revine romanului. Pe la 19 ani se angajeaza, apoi iese la pensie in jurul varstei de 65 de ani, dar prefera sa munceasca si dupa aceea. Bulgarul are o speranta de viata de 73 de ani, iar neamtul – 79 de ani. In gospodaria romanului din statistici se regasesc 2,9 persoane (?!), care aduc in total un venit de aproximativ 418 euro, de unde cheltuie pentru consum 395 de euro. Cetateanului nostru virtual, ca persoana activa, ii revine mai mult decat un asistat social, adica 0,8 pensionari si 0,4 someri sau din alte categorii (de regula, persoane defavorizate ori cu dizabilitati). O statistica a Eurostat arata ca acest raport se va dubla, pana in 2050, adica romanului capabil de munca ii vor reveni mai mult de doi asistati social. Conationalul nostru din statistici prefera sa-si cumpere electrocasnice pe credit Pentru comparatie, in gospodaria bulgarului, formata din 2,8 persoane, se realizeaza un venit de 286,2 euro, iar in a cetateanului (virtual) german - care numara doar 2,1 membri - se acumuleaza peste 2.800 euro. In corelatie aproape direct proportionala cu nivelul veniturilor apare si configuratia a ceea ce putem numi inghesuiala din cele trei tari: romanul are 91 de vecini pe kilometrul patrat, bulgarul are doar 70, iar neamtul imparte aceeasi suprafata cu alte 230 de persoane. O alta serie de date oficiale - de data aceasta, referitoare la viata "particulara" a cetateanului din statistici – arata ca romanul rezista intr-o casnicie 11 ani (perioada calculata de la varsta casatoriei pana la eventualul divort), in timp ce atat bulgarul, cat si neamtul, asteapta 12,5 ani pana sa puna capat vietii de familie. La munca, eficienta nu prea conteaza Romanul din statisticile oficiale munceste 39,4 ore pe saptamana full-time, dar isi mai gaseste timp si pentru alte activitati part-time, carora le rezerva 13,4 ore pe saptamana. Daca ar vrea sa-si infiinteze o firma, ar trebui sa se intovaraseasca cu mai mult de 55 de parteneri, avand in vedere faptul ca in Romania sunt 18,09 firme la mia de locuitori. In schimb, daca s-ar angaja intr-o firma ca simplu salariat, aici ar avea 14,1 colegi, media pe tara fiind de 15,1 angajati/companie romaneasca. In aceasta calitate a devenit celebru, pentru ca salariul sau (si celelalte costuri pe care angajatorul le suporta pentru a-i mentine postul) a crescut in 2007 cu peste 23% - de sapte ori mai rapid decat ale altor europeni. Nu acelasi lucru se poate spune insa despre eficienta lui – productivitatea muncii –, care a crescut mult mai lent, cu doar 11%... Jumatate din bani se duc pe mancare, bautura si tigari Aproape 42% din veniturile romanului nostru se cheltuie pentru produse agroalimentare si bauturi nonalcoolice si peste 6% - pentru tutun si alcool. O pondere semnificativa (18%) in totalul cheltuielilor este reprezentata de costurile cu intretinerea locuintei – apa, electricitate, gaze etc. Cel mai putin din total ii revine cheltuielilor cu educatia – 0,9%. In comparatie cu modelul nostru, bulgarul cheltuie 53% cu mancarea, bautura si tigarile, iar neamtul – doar 14%. La intretinere se duc 14% din veniturile bulgarului si 31% din ale neamtului. Romanul cheltuie anual pe haine doar 76 de euro, iar bulgarul 95 de euro. Romanul nu este din fire un om econom Dupa cateva decenii de restrictii sub regimul comunist, romanul si-a dezvoltat o latura innebunita dupa cumparaturi. Asa ca, daca ar castiga la loto cateva milioane bune de euro, cetateanul tarii noastre nu si-ar face probleme ca nu are pe ce sa-i cheltuiasca, mai ales ca nu are de gand sa puna deoparte, ca pentru zile negre, mai mult de 100 de lei. e 1.000 de lei nu-i ajunge sa-si satisfaca toate poftele, mai imprumuta si de la banca. A vazut un nou model de masina sau poate vrea sa-si redecoreze casa? Romanul nu se teme de datorii, asa ca isi face credit. Prin urmare, are de inapoiat peste 5.000 de lei. Dar nu se multumeste cu atat pentru ca el vrea credit de cel putin 10.000 de lei, dar cum este o persoana nehotarata, nu se poate decide la ce banca sa mearga. Si paleta este atat de larga, asa ca in permanenta cerceteaza piata ca un adevarat consumator. Este atent la dobanda, in primul rand - 60% din populatia Romaniei - si apoi la suma pe care poate sa o primeasca de la banca – 30% din populatie -, dar si perioada – 28% din populatie. Cu cat e termenul de restituire este mai indepartat cu atat mai bine. Banca, cea mai buna solutie de economisire Si cu atat de multe banci in jur, nici nu avea cum sa nu aleaga ca metoda de economisire banca (60% din populatie) pentru ca, dupa parerea lui, este cel mai sigur loc in care poti sa-ti depozitezi "averea". Insa lui ii place si sa faca investitii in valuta (20% din populatie) sau sa-i imprumute cu camata (9% din populatie). Uneori este atat de plictisit de birocratia de la banci si speriat de un eventual faliment al bancilor, incat prefera sa-si tina banii la ciorap (7% din populatie). Daca reuseste sa obtina in cele din urma un credit, romanul vrea electrocasnice, dar si ultimul model de telefon mobil, haine de firma , decoratiuni pentru casa si, de ce nu, ultimul racnet in materie de home cinema. Cu toate acestea, este in permanenta nemultumit de traiul de viata si are impresia ca o duce mai rau decat in vremurile gri ale comunismului si, pe masura ce inainteaza in varsta, devine si mai neincrezator ca ar putea vreodata sa aiba un trai mai bun. Cine-a pus carciuma-n drum sigur a fost roman Romanul este un mare vicios. Iubeste tutunul si alcoolul asa ca „investeste" de sapte ori mai mult in aceste mici placeri ale vietii decat in educatie. El aloca in fiecare luna cate 60 de lei pentru tigari si alcool, si mai putin de 50 lei pentru a consulta un medic, a se relaxa sau a invata, la un loc. Romanului ii place sa fie in pas cu moda, asa ca isi aloca 4,7% din bugetul rezervat consumului pentru haine si incaltaminte. Insa cei mai multi bani se duc pe mancare – aproape jumatate - si pe facturile la utilitati – aproximativ o cincime. Din salariul sau, romanul aloca 71,8% pentru cheltuielile de consum. Intr-un final, el reuseste sa cheltuiasca pe luna aproape 1.500 de lei, din care plateste impozite si taxe cam 17,5 lei si isi mai aloca aproape 100 de lei pentru cheltuielile banesti. Din suma pe care romanul o pune deoparte pentru consum, 1,1% ajunge la reataurante, cafenele si hoteluri si, cum romanul este si comod din fire, aloca si 6% din banii lunari pe transport. Pentru convorbirile telefonice mai adauga inca 4,7% din suma. Nu in ultimul rand, productia a luat din bugetul gospodariei romanului in jur de 8,6 procente. Pentru investitii insa, acestia au cheltuit o suma infima, de doar putin peste 1%.