Romanii, toleranti doar in declaratii

Conform unui sondaj de opinie comandat de institutul national pentru studierea holocaustului, romii, evreii, maghiarii si arabii sunt perceputi ca o amenintare. Sondajul de opinie initiat de Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania „ Elie Wiesel " spulbera mitul potrivit caruia romanii sunt un popor tolerant. Majoritatea repondentilor declara ca minoritatile au aceleasi drepturi ca si ale altor cetateni, dar nu doresc sa aiba prea mult de a face cu acestea. Astfel, nu numai romii, dar si evreii, maghiarii si arabii sunt perceputi de romani ca o amenintare. De asemenea, potrivit sondajului, putini sunt romanii care ar accepta in familiile lor persoane din alte minoritati nationale . Sondajul de opinie, care a avut ca obiect perceptia asupra relatiilor interetnice si a Holocaustului in Romania, a fost realizat de INSHR si TNS-CSOP (Centrul pentru Studierea Opiniei si Pietei), la solicitarea Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel" (INSHR). Datele din sondaj au fost culese in luna mai, esantionul realizat fiind reprezentat din 1.026 de persoane (cetateni de etnie romana si alte etnii) reprezentative din punct de vedere national. Metoda folosita a fost reprezentata de interviuri fata in fata si chestionare structurate. Desi majoritatea reponde­ntilor (58%-71%) au considerat ca minoritatile au aceleasi drepturi ca si ceilalti cetateni ai Romaniei, multi dintre subiectii sondajului nu doresc sa aiba prea mult de-a face cu minoritarii. Dupa cum era de asteptat, cei mai huliti au fost romii. Astfel, 33 la suta din romani cred ca romii sunt o problema, in timp ce doar 18 la suta cred acelasi lucru despre maghiari. Mai mult, tiganii sunt perceputi ca o amenintare pentru 14 la suta din repondenti . Evreii sunt perceputi mai curand neutru, nefiind vazuti nici ca o problema serioasa, dar nici ca generatori ai unui avantaj pentru Romania. Toleranta zero Toleranta fata de minori­tatile nationale scade foarte mult atunci cand se pune problema acceptarii unor relatii apropiate cu acestea. Si de aceasta data, intoleranta cea mai mare s-a manifestat fata de romi. Pe o scala de la 1 la 7, unde 1 este cea mai apropiata relatie acceptata cu o minoritate (membru de familie), iar 7 cea mai departata (nu ar trebui sa vina in Romania), toleranta fata de romi s-a situat la 5,14. O atitudine apropiata s-a manifestat si fata de arabi (5,18). Ambele minoritati ocupa o pozitie la fel de slaba pentru alte variante de apropiere (doar 2% din repondenti sunt de acord ca romii sa faca parte din familie, 5% sa-i aiba in grupul de prieteni si 7% accepta oameni din aceasta etnie ca vecini, iar 22% din romani ar dori ca romii sa nu vina in Romania). Sondajul de opinie a relevat ca aceste diferente se modifica pe masura cresterii nivelului de educatie a repondentilor: in raport cu evreii, de la 4,41 pentru cei cu educatie medie, la 3,66 pentru cei cu educatie universitara si, in mod similar, in raport cu maghiarii (de la 4,35 la 3,85 pentru extremele educationale). Distanta sociala mai mica in raport cu evreii este sustinuta prin faptul ca acestia sunt acceptati in familie (9%), in grupul de prieteni (14%) sau ca vecini (11%). De asemenea, apare o pondere mai scazuta (8%) a celor care declara ca acestia nu ar trebui sa vina in Romania. Aceasta minoritate beneficiaza si de aprecieri pozitive, 15 la suta din repondenti apreciind ca are o contributie folositoare in anumite regiuni. Fata de maghiari, romanii au un comportament similar: pentru acceptarea in familie (8%), in grupul de prieteni (13%) sau ca vecini (9%). Doar 12% au declarat ca maghiarii nu ar trebui sa vina in Romania.