Un program national de calificare intentioneaza sa deschida piata muncii pentru cele trei milioane de tarani de subzistenta. Exista riscul ca ei sa plece la munca in Vest, insa acest lucru poate fi profitabil. Romania isi va permite sa importe mai ieftin muncitori din Est.
Gheorghe Barbu, ministrul Muncii, a declarat saptamina trecuta la Buzau ca problema exodului de muncitori calificati , care a lasat goluri in domenii cum ar fi cel al constructiilor, ar putea fi solutionata prin calificarea si introducerea pe piata muncii a romanilor din mediul rural care traiesc din activitati independente, asa-numitii „someri invizibili“.
„Avem o datorie comuna: aceea de a-i aduce pe oamenii din mediul rural la cursuri de formare profesionala , la invatarea unei meserii, pentru ca evolutia din agricultura nu va fi in sensul cresterii numarului celor ocupati in agricultura, ci al scaderii acestuia“, a declarat ministrul Barbu. Initiativa, desi vazuta ca tardiva, este salutata de analistii economici, care considera ca Romania se confrunta cu lipsa „oamenilor de meserie“. Insa acestia spun ca un astfel de program necesita un plan bine pus la punct, fonduri pe masura si asumarea riscului ca oamenii nou formati sa plece spre Vest. Risc care, cumulat cu alti factori, se poate dovedi de fapt o oportunitate.
Specula cu muncitori
Analistul economic Daniel Daianu spune ca initiativa ministrului este una foarte buna pentru ca „pregatirea profesionala este extrem de precara“ si Romania are nevoie de „meseriasi buni“, cumulat cu un sistem educational care sa scoata pe piata muncitori bine calificati. Luind in calcul riscul ca acesti muncitori calificati adusi din mediul rural sa plece apoi in strainatate, Daianu a spus ca investitia in ei este oricum profitabila. „Daca pleaca, acestia trimit bani in tara, iar forta de munca ce se poate importa din tarile din Est este mai ieftina. Este un scenariu plauzibil, dar nu trebuie sa se plece de la aceasta ipoteza“, a explicat analistul.
Pe de alta parte, analistul economic Ilie Serbanescu a spus ca masura este tardiva, dar poate fi profitabila, in functie de cum va fi implementata si de cite fonduri va dispune. „Din experienta dovedita, statul roman face numai jafuri, nu afaceri“, a declarat analistul, care a spus ca este sigur ca „vom califica romanii de la tara pentru altii“. Fluxul acesta de forta de munca - romanii care pleaca in Vest sint inlocuiti de strainii din Est - este un proces normal care „se desfasoara oricum si fara autoritati“, a adaugat Serbanescu. Ambii analisti au spus ca se asteapta ca in urmatorii ani migratia romanilor sa se mai potoleasca, o data cu cresterea salariilor in Romania.
Caravane de recrutare
Despre proiect, Barbu a explicat ca este mai indicat sa-i aducem pe „concetatenii nostri din Romania, din mediul rural“, si nu lucratori din alte tari, pentru a rezolva situatia deficitului de mina de lucru calificata. Ministrul nu are inca un proiect pus la punct pe aceasta tema, care sa vizeze clar numarul de beneficiari sau grupele de virsta, insa a declarat ca intentioneaza sa convinga cit mai multi romani din mediul rural sa mearga la cursuri de recalificare si sa se angajeze, pentru ca sint „un rezervor de forta de munca“. In plus, acesti romani ar putea daca nu resuscita sistemul de asigurari sociale, cel putin sa-l mentina la cote constante, prin contributiile lor, potrivit lui Mihai Seitan, presedintele Casei de Pensii.
Silviu Bian, presedintele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, a declarat ca „minicampanii“ de informare si convingere au avut deja loc prin intermediul burselor locurilor de munca si al caravanelor prin tara, in cadrul carora „romanii s-au aratat interesati de oferta de calificare“. Insa calificarea se face la cerere, in functie de nevoile angajatorilor si impreuna cu operatorii privati din domeniu si de obicei nu se pot impune restrictii vizavi de emigrare persoanelor formate decit daca patronul stipuleaza asta clar in contract. „Oricum, orice investitie in resursa umana este un cistig, pentru ca oamenii astia se vor intoarce acasa“, a adaugat Bian.
Povestea unor tarani ajunsi pe santier
Desi are in Vaslui oi, porci si vreo zece hectare de pamint, Virgil Onica prefera sa munceasca la constructii in Bucuresti. „In sat am tot ce-mi trebuie in afara de bani“, zice el. A lasat si casa, si masa si a venit in Capitala, pentru ca aici „de bine, de rau poti sa cistigi ceva bani.“ Pe luna cistiga in jur de 15 milioane de lei vechi, bani la care in Vaslui putea doar sa viseze. „La sat poti sa muncesti doar cu ziua in cimp, munca pentru care esti platit mizer.“ Lucreaza in domeniul constructiilor de mai bine de sapte ani. La inceput nu stia nici cum se pune o caramida, intre timp a mai „furat“ din ale meseriei, iar in prezent este sef de echipa la un santier din Bucuresti. Toti lucratorii care fac parte din echipa lui vin de la sate.
„Nu ma intereseaza daca au sau nu studii in domeniu muncitorii pe care ii am in subordine, important e sa lucreze bine.“ Daca i s-ar oferi sansa sa plece peste hotare, nu ar ezita, pentru ca, zice el, „desi preturile de la noi sint occidentale, salariile pe care le primim au ramas tot staliniste!“.
Ovidiu Dron face parte din echipa lui Virgil de citeva luni. Desi are doar 22 de ani si opt clase terminate, este unul dintre cei mai buni lucratori, pentru ca a crescut printre caramizi si ciment, tatal sau fiind constructor. Nu s-ar intoarce in Dorohoi, pentru ca nu si-ar gasi un loc de munca. „Oamenii de acolo nu prea au unde lucra. Au de ales intre fabrica de sticla, confectii sau in cimp cu ziua.“ Munca pe santier ii aduce un venit de zece milioane pe luna, bani care insa nu ii sint de ajuns. Desi a fost pacalit si nu a primit nici un ban pentru toata perioada cit a lucrat la un santier din Italia, Ovidiu si-ar dori sa plece in Spania, Franta sau Germania, unde crede el va fi platit dupa merit.
Lui Dron ii suride ideea ca ar putea urma cursuri gratuite de instruire in domeniul constructiilor, insa, zice el, nu garanteaza ca dupa ce va avea certificatul de calificare la mina va ramine in tara.
.jpg "muncitori")
https://acasa.ro
165
60
