Romania, confuza in dosarul Kosovo

Acordarea independentei provinciei este un nou test dificil pentru Uniunea Europeana si comunitatea internationala . Dezbaterile asupra celei mai delicate probleme europene de politica externa, statutul provinciei Kosovo, gasesc Romania intr-o stare de confuzie. Razboiul dintre Palate afecteaza si in aceasta privinta pozitia tarii noastre, dinspre Bucuresti neauzindu-se un singur discurs. Premierul Tariceanu aprecia, recent, ca solutia cea mai buna pentru Kosovo este „planul Ahtisaari", in timp ce presedintele Basescu sustinea ca autoritatile romane nu sunt de acord cu independenta provinciei, prevazuta de acest plan. Ministrul afacerilor externe, Adrian Cioroianu, a dat declaratii vagi pe aceasta tema, accentuand faptul ca mizeaza pe un consens european. Clarificarea statutului provinciei Kosovo are o importanta deosebita, declararea independentei acesteia, varianta sustinuta de SUA si de o parte din tarile europene, putand crea un precedent in zona. Presedintele Traian Basescu l-a criticat pe primul-ministru, acuzandu-l voalat ca a adoptat o pozitie contrara celei exprimate pana acum de tara noastra in privinta statutului provinciei Kosovo. Basescu a spus ca „unii demnitari torpileaza eforturile" sale de a manifesta responsabilitate si credibilitate in politica externa. Seful statului a explicat ca, desi majoritatea statelor sustin planul emisarului special Martti Ahtisaari, Romania nu este de acord cu solutia in cauza, deoarece aceasta incalca integritatea teritoriala a unei tari, netinand cont de inviolabilitatea frontierelor Serbiei. Premierul Calin Popescu Tariceanu spunea, la Roma, ca „este foarte important ca solutia finala sa fie votata de Consiliul de Securitate al ONU", adaugand ca „Romania este foarte preocupata de garantarea drepturilor minoritatilor din Kosovo". „Nu suntem copilul-problema al clasei" Romania nu a avut continuitate la nivelul formei in ceea ce priveste dosarul kosovar, dar pe fond pozitia a fost aceeasi, a declarat, pentru NewsIn, ministrul de externe, Adrian Cioroianu. "In conditiile in care baza scenariilor europene referitoare la Kosovo era o rezolutie a Consiliului de Securitate si nu s-a ajuns la o astfel de rezolutie, le-am comunicat omologilor mei ca Romania va fi in consensul european. Noi aducem nuantele, ne exprimam preocuparile ca orice stat membru al UE. Nu se pune problema de disidenta din partea noastra si de urecheli din partea lor. Nu suntem copilul-problema al clasei", a spus luni seful diplomatiei romanesti. Ministrul apararii, Teodor Melescanu, sustine ca riscul in Kosovo este dublu. Provincia ar putea fi declarata independenta, prin adoptarea unei rezolutii ONU, sau independenta acesteia ar putea fi recunoscuta unilateral de catre SUA si de catre alte state, situatie care ar suscita o reactie violenta din partea comunitatii sarbe. „Prin amanarea unei decizii, populatia albaneza ar putea sa treaca la actiuni violente", a mai spus Melescanu. Discutii trilaterale cu Rusia si SUA Ministrii de externe ai Uniunii Europene, reuniti luni la Bruxelles, au decis sa propuna organizarea de discutii trilaterale cu Rusia si Statele Unite privind statutul Kosovo. Ei au cerut sarbilor si kosovarilor sa participe in mod „constructiv" la noi negocieri privind viitorul provinciei sub egida Grupului de Contact, dar au preferat sa nu vorbeasca deschis despre ceea ce vor face in cazul in care la capatul noilor discutii nu se va ajunge la un compromis. „Cei 27" au lansat un apel catre kosovari sa nu declare unilateral independenta regiunii fata de Serbia, dupa ce Moscova a blocat saptamana trecuta o rezolutie a catorva state vestice care sprijineau proclamarea independentei, arata BBC. Comunitatea internationala este ingrijorata ca un asemenea demers, in absenta acordului international, ar duce la destramarea unitatii atat in cadrul UE, cat si in cadrul NATO, adica exact organismele care ar trebui sa supravegheze viitorul statut al provinciei. Ministrul de externe al Frantei, Bernard Kouchner , a declarat ca, daca albanezii din Kosovo isi vor proclama independenta, exista state europene care ii vor sprijini, ceea ce reprezinta una dintre cele mai mari provocari cu care s-a confruntat Uniunea pana acum. Interese divergente ale statelor europene Britanicii sustin, ca si americanii, recunoasterea independentei Kosovo daca noile negocieri nu duc nicaieri, in timp ce Franta si Germania, desi de acord in principiu, sunt mai prudente in declaratii. Spania, Cipru, Grecia si Slovacia privesc insa cu scepticism independenta teritoriului, temandu-se ca un precedent ar alimenta ambitiile propriilor etnii cu aspiratii de independenta. Seful diplomatiei de la Bruxelles, Javier Solana , a declarat ca UE vrea sa dea o sansa negocierilor, insa a avertizat ca discutiile nu pot depasi mai multe luni. Deocamdata insa, atat etnicii majoritari albanezi din Kosovo, cat si guvernul de la Belgrad raman pe pozitii ireconciliabile. Treisprezece luni de negocieri sub egida mediatorului ONU Martti Ahtisaari nu au permis obtinerea unui acord. Acesta a recomandat o independenta sub supraveghere internationala pentru Kosovo, concluzie respinsa de Rusia, care a blocat orice tentativa de obtinere a unui acord la ONU.