Reteta detergentului Felix de spalare a banilor

Achizitia de actiuni Grivco este unul din instrumentele prin care George Copos a spalat banii proveniti de la Loterie, afirma procurorii DNA. Dosarul Loteria 2, instrumentat de DNA, aduce in plus fapte noi si nume grele implicate in devalizarea Loteriei Romane. Procurorii au descoperit cum a devenit George Copos proprietarul fostei firme de stat care detinea cele 38 de spatii pe care le-a vindut la suprapret Loteriei, prin interpusi. El a convertit in actiuni o datorie modica, dupa care a facut o majorare de capital la care statul nu a participat. DNA a mai descoperit ca o parte din banii primiti de Copos de la Loterie ar fi fost spalati prin achizitia de actiuni Grivco de la familia lui Dan Voiculescu. Acuzatiile de spalare de bani ce sint aduse lui Dan Voiculescu, fiicei sale, Camelia, si lui George Copos au la baza doua afaceri puse pe picioare de catre patronul echipei Rapid. Prima afacere se refera la modul in care Copos a devenit actionarul majoritar al Fast Service Electronica SA, societate de stat care detinea cele 38 de spatii comerciale ce au fost vindute Loteriei Romane. Cea de-a doua afacere se refera chiar la felul in care Ana Electronic a vindut cele 38 de spatii comerciale, prin interpusi, Loteriei Romane. Inceputul Copos a intrat in actionariatul firmei de stat folosind un speraclu ingenios: un contract neonorat de catre aceasta din urma. In toamna anului 2000, Fast Service a organizat o licitatie pentru a achizitiona aparate de aer conditionat, la care s-au prezentat doua firme private, printre care si Ana Electronic, si o persoana fizica, Adrian Cristea. Licitatia a fost cistigata de catre Ana Electronic, firma lui Copos, care urma sa livreze aparate in valoare de cinci miliarde de lei vechi. In contract a fost trecuta o clauza care spunea ca Fast Service trebuia sa achite toti banii in 30 de zile. La expirarea termenului, Fast Service nu a avut bani sa plateasca. Membrii AGA au propus FPS, care detinea 70% din actiunile firmei, sa se faca o conversie in actiuni a celor cinci miliarde de lei. FPS a acceptat, iar Ana Electronic a devenit actionar cu 46% din firma. Dupa citeva luni, Ana Electronic forteaza o majorare de capital, vine cu zece miliarde de lei, FPS nu vine cu nimic si astfel firma lui Copos ajunge la o participatie de 76%. E momentul in care a intrat si in posesia spatiilor comerciale si putea decide soarta acestora. „Am participat la acea licitatie, am cistigat-o, iar ei nu ne-au dat banii. Prin urmare, am facut conversie de actiuni. In legatura cu majorarea de capital, le-am platit de zece ori mai mult pe o actiune fata de pretul pietei“, ne-a declarat Copos. In comunicatul de presa emis marti, DNA afirma ca licitatia pentru aparatele de aer conditionat a fost „o licitatie cu strigare cu oferte trucate“. Aceasta este una dintre acuzatiile aduse participantilor la licitatie, pe linga cea de spalare de bani. Cum s-au vindut spatiile catre Loterie In 2004, Ana Electronic a vindut Loteriei Romane 38 de spatii comerciale prin trei interpusi: doua persoane fizice (Ion Matei si Nicolae Ghinea) si o microintreprindere (Rom Tour GM Impex SRL). Toti cei trei intermediari au cumparat de la Copos la un pret foarte mic si au revindut apoi Loteriei Romane, la un pret de trei-patru ori mai mare. Detaliile tranzactiilor sint descrise in schema alaturata. Copos a ales aceasta metoda de a vinde cele 38 de cladiri Loteriei, deoarece persoanele fizice sint scutite de impozit la acest gen de tranzactii, iar cealalta persoana juridica era o microintreprindere, care a platit catre statul roman un impozit pentru aceasta tranzactie de doar 1,5%, in loc de 25%, cit ar fi trebuit sa plateasca Ana Electronic daca ar fi vindut direct Loteriei. In concluzie, Loteria a platit pentru cele 38 de spatii 5,1 milioane de euro unor intermediari care au legatura directa cu George Copos. Daca patronul echipei Rapid ar fi vindut spatiile Loteriei direct prin firma sa, el ar fi trebuit sa plateasca un impozit de 1,3 milioane de euro. Dupa ce a vindut prin intermediari, a platit doar 1,5% din suma tranzactiei, adica 78.000 de euro. Toata aceasta afacere este judecata in prezent de catre Curtea Suprema, in procesul „Loteria 1“. Veriga Voiculescu Copos este acuzat de DNA ca a spalat o parte din banii obtinuti de la Loterie, transferind unele sume in conturile personale ale lui Dan Voiculescu si ale fiicei sale, Camelia, precum si ale societatii Grivco. Procurorii DNA afirma ca sumele obtinute ilicit de catre Copos provin atit din profitul rezultat din insusirea de la FPS a activelor Fast Service la preturi mult mai mici decit cele reale si valorificarea lor ulterior la pretul de piata, cit si din sustragerea societatii Ana Electronic de la plata obligatiilor fiscale, in perioada octombrie - decembrie 2004, folosind documente justificative false. Procurorii DNA afirma ca George Copos a cumparat cu o parte din banii obtinuti de la Loterie actiuni la Grivco. „E cea mai mare absurditate din partea DNA, din cite am auzit pina acum. Din cauza acestui mod de abordare a afacerilor corect derulate, peste trei milioane de romani si-au parasit propria tara“, spune Copos. Ce inseamna spalarea de bani Conform specialistilor in domeniu, prin spalare de bani se intelege activitatea prin care „se urmareste ca banii «murdari» cistigati prin infractiuni sa piarda legatura cu sursa de provenienta, sa fie «spalati», aparind ca bani cistigati cinstit“, sustin expertii Stefan Popa si Gheorghe Dragan, intr-o carte pe aceasta tema. „Banii nu au legatura cu spatiile“ Dan Voiculescu a precizat ieri ca in conturile sale si ale firmelor companiei Grivco „nu au intrat bani rezultati din vinzarile de spatii catre Loterie sau alte vinzari ale lui Copos“. Seful conservatorilor a confirmat insa ca fiica sa, Camelia Voiculescu, i-a vindut lui George Copos actiuni Grivco, dar sustine ca banii primiti nu au legatura cu cei proveniti de la Loterie. El a mai mentionat ca imediat dupa Paste se va duce din proprie initiativa „la Parchet, DNA si unde mai este nevoie“ pentru a afla de ce i se atribuie calitatea de invinuit, din moment ce dosarul vazut de avocatul sau „nu contine deloc indicii care sa ma incrimineze“.