Social

Recompensii pentru securisti

Tarile postcomuniste acorda fostilor ofiteri ai serviciilor secrete comuniste tratament preferential la pensie. Veniturile lor lunare sint cel putin duble fata de cele ale oamenilor obisnuiti. “Am scris in declaratia mea de avere, daca va uitati pe site. 21 de milioane si nu stiu cit. Asta e o consecinta a 40 de ani de munca. Nu cred ca va deranjeaza”, a declarat ieri fostul colonel de Securitate Ilie Merce, intr-un interviu publicat in “Cotidianul”. Zeci de milioane de lei Fostii ofiteri romani de Securitate primesc lunar o pensie de zeci de milioane de lei, iar situatia este asemanatoare in majoritatea tarilor fost comuniste. In Romania, Legea privind pensiile militare de stat le permite fostilor un tratament preferential fata de civili, la fel ca si ceilalti militari, adica o pensie de cel putin 85% din ultima solda incasata in ultima luna de activitate. Daca au participat in misiuni speciale care le-au pus viata in pericol, atunci ei mai beneficiaza de citeva procente la pensie, care, cumulate, nu depasesc cuantumul ultimei lefe incasate. Astfel, daca au iesit la pensie cu grad de colonel sau de general si au avut si o functie de conducere bine remunerata, atunci fostii ofiteri de Securitate incaseaza pensii de 30-40 de milioane de lei net. Spre deosebire de fostii securisti, majoritatea populatiei din Romania se pensioneaza in baza Legii nr. 19/2000. In acest caz, pensia este rezultatul sumelor de bani pe care fiecare dintre noi le cotizeaza lunar la bugetul asigurarilor sociale citeva zeci de ani, si nu cel putin 85% din cuantumul ultimei lefe incasate, care se stie ca este cea mai mare, beneficiind de sau de conducere. Clubul veteranilor rusi “In Rusia, pensiile veteranilor KGB-isti sint de doua sau de trei ori mai mari decit cele ale oamenilor de rind. Sistemul are grija speciala de ei, ca sa nu intimpine probleme. E aproape un cult al fostilor ofiteri, care sint foarte bine protejati. S-a facut chiar un club al veteranilor KGB, cu filiale in toate orasele importante, condus de ultimul presedinte, Vladimir Kryuchkov. Acesta este un fel de asociatie de ajutorare, au grija unii de altii, se intilnesc la mese festive, iar actualii ofiteri le ofera protectie. Mai mult, o serie de edituri le publica memoriile contra unor onorarii consistente, iar numeroase firme le ofera posturi caldute”, spune analistul politic Armand Gosu, specialist in spatiul ex-sovietic. Trei surse si un sistem Si fostii ofiteri cehi beneficiaza de multi bani la batrinete, care provin din trei surse importante, conform jurnalistului Martin Ehl. Ei primesc o suma intre 1.000 si 10.000 de euro in momentul in care parasesc organizatia, o renta lunara, daca au activat mai mult de zece ani in , si pensia obisnuita. Aceasta este cel putin dubla fata de cea a oamenilor de rind, care au in jur de 300 de euro, dar poate ajunge si de zece ori mai mare. Toate cele trei sume depind de vechime, de rangul pe care l-au avut, pozitia si “portofoliu”. “Sistemul se aplica inca pentru politie, armata si serviciile secrete si este puternic criticat de fostele victime ale comunismului”, adauga jurnalistul ceh. Paza buna asigura batrinetea In ceea ce priveste cazul ofiterilor din Slovacia, statul nu i-a dezamagit financiar. Prin urmare, pensia lor este asemanatoare cu cea a unui angajat din minister sau a oricarui ofiter din politie si din armata. Ea ajunge pe la 700-800 de euro lunar, conform informatiilor primite de la jurnalistul Lajos Janos din Bratislava. Aceeasi situatie se intilneste si la Budapesta. “Cei pensionati devreme, adica pe la 40 de ani, s-au reprofilat repede in afaceri. Cei mai multi si-au facut firme de paza si de avocatura, asa ca nu au avut probleme financiare. Pensiile lor se ridica la 800 de euro, in conditiile in care o pensie lunara medie in Ungaria este de aproape 600 de euro”, declara pentru ,,Cotidianul’’ Andrea Varga, istoric maghiar. Chiar daca lustratia s-a bucurat de sprijinul locuitorilor in Polonia, situatia pensiilor fostilor ofiteri a ramas neclarificata. “Problema securitatii in Polonia, ca si problema pensiilor fostilor ofiteri sint departe de a fi rezolvate, insa e clar ca orice fost a beneficiat de anumite avantaje materiale, indiferent de clasa sociala din care provenea”, spune Bogumil Luft, fost ambasador polonez la Bucuresti. Vestul cere pensii mici Inainte de caderea Zidului Berlinului, ofiterii STASI erau rasplatiti de Republica Democrata Germana cu pensii de doua trei ori mai mari decit pensia medie. Dupa , Germania Federala a incercat sa le-o reduca la nivelul pensiei medii din fosta RDG, decizie care a fost atacata la Curtea Constitutionala. Curtea a decis ca “pedeapsa financiara” sa fie aplicata doar acelor ofiteri care au fost in mod substantial legati de comiterea de crime politice. “Pensia reflecta munca individuala a cetatenilor din RDG. Sa o reduci este neconstitutional. Legea pensiilor ar trebui sa fie neutra din punct de vedere politic”, sustinea, in urma cu trei ani, Hans Bauer, fost procuror general al RDG, opunindu-se reducerii pensiilor fostilor ofiteri STASI. Totusi, o mare parte dintre fostii ofiteri STASI retrasi din functie inainte de 1989 nu au fost remunerati pentru serviciile lor, sustine istoricul Marius Oprea. Cei mai tineri dintre acestia, pensionati dupa unificarea celor doua Germanii, si-au deschis mici afaceri. Cel mai descurcaret dintre acestia este chiar seful spionajului STASI, Markus Wolf, care astazi acorda interviuri pentru presa contra a cel putin 5.000 de euro, povesteste Oprea.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea