Social

Raportul Tulus compromite anchete in derulare

DNA acuza CSM ca, prin raportul Tulus, dezvaluie informatii confidentiale din anchete in curs de cercetare. Din zece persoane care au raportul, doar trei nu s-au dezvinovatit. Printre ele, si ministrul Justitiei. Cotidianul „Gardianul“ a publicat ieri pe Internet zece pagini din raportul inspectiei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind activitatea DNA, cunoscut si sub numele de raportul Tulus. Cele zece pagini sint referitoare strict la Sectia a II-a, condusa de procurorul Doru Tulus. Aparitia in presa a citorva informatii din raportul Tulus a declansat insa un scandal colateral, cel al divulgarii unor informatii strict confidentiale din niste anchete aflate in curs de cercetare la DNA. Potrivit conducerii DNA, in raport s-ar regasi astfel „informatii confidentiale, respectiv date despre interceptarea convorbirilor telefonice intr-o cauza concreta, in conditiile in care ancheta penala nu este finalizata, iar persoanelor interceptate nu li s-a adus la cunostinta acest lucru. Acest fapt ingreuneaza urmarirea penala, iar finalizarea anchetei este pusa sub semnul intrebarii“, se arata in comunicatul DNA. Bucata din raport publicata ieri pe site-ul ziarului „Gardianul“ nu contine informatiile confidentiale la care se refera DNA, iar conducerea ziarului ne-a declarat ca a postat exact textul materialului primit la redactie. Surse din DNA sustin insa ca raportul Tulus ar contine informatii confidentiale nu doar dintr-unul, ci din mai multe dosare aflate in faza de cercetare si ca inspectorii CSM care au intocmit documentul au fost avertizati de conducerea DNA in mai multe rinduri sa le scoata. Motivul ar fi ca aparitia lor intr-un document care paraseste institutia ar compromite anchetele pentru ca destinatarii acestuia i-ar putea atentiona pe cei cercetati. Sursele sustin insa ca inspectorii CSM au ignorat avertismentele. DNA mai sustine ca raportul trebuia sa ramina secret pina pe 3 octombrie, cind urma sa fie dezbatut in sedinta publica a CSM, ca documentul contine informatii false si ca nu include si observatiile DNA, care se aflau in curs de redactare. In aceste conditii se pune intrebarea cine detine pina acum raportul cu informatiile secrete. La textul raportului au avut acces legal doar zece persoane: procurorii Constanta Robu si Marin Lita, adica inspectorii care l-au redactat, Daniel Morar , procurorul-sef al DNA, institutia verificata de CSM, cei doi membri de drept ai CSM, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu , si procurorul general, Laura Codruta Kövesi, si membrii alesi ai CSM, Nicolae Chiujdea, vicepresedinte al CSM si sef al sectiei de procurori a Consiliului, Liviu Dascalescu, Cristian Deliorga, Gratiana Isac si Dimitrie Bogdan Licu . Singurii care au primit raportul direct de la inspectorii CSM au fost Daniel Morar si Nicolae Chiujdea. Cel din urma sustine ca a trimis textul, in format electronic si in plicuri sigilate, si celorlalti membri ai CSM, cu precizarea ca acesta nu are caracter public pina pe 3 octombrie. Chiujdea a trimis ieri un comunicat oficial in care declara ca „membrii alesi ai Sectiei pentru procurori nu au procedat la desigilarea plicurilor pina la aceasta data“ (ieri - n.r.), ceea ce presupune ca, macar declarativ, cei cinci sint scosi dintr-o posibila culpa. Procurorul Cristian Deliorga a confirmat personal pentru Cotidianul ca nu a desigilat inca raportul. Dintre membrii de drept ai CSM, procurorul general, Laura Codruta Kövesi, a declarat ieri ca nu a desigilat documentul si ca-l va restitui exact asa CSM. La rindul sau, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, nu a raspuns la intrebarea daca a deschis sau nu plicul, dar a negat ca ar fi furnizat presei fragmente din raport, mai ales ca in document ar fi „acuzatii mult mai grave decit cele aparute“ luni. Ba, mai mult, intr-un comunicat, conducerea Ministerului Justitiei sugereaza ca ar trebui luati in calcul si cei doi inspectori care au facut raportul, Robu si Lita. Acestia n-au fost ieri de gasit, dar vicepresedintele CSM, Nicolae Chiujdea, a garantat confidentialitatea documentului la nivelul intregii institutii. Istoria raportului Tulus CSM a decis pe 8 mai efectuarea unui control de fond la DNA, dupa ce ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a cerut revocarea din functie a lui Doru Tulus, seful Sectiei a II-a, unde se instrumenteaza majoritatea dosarelor politicienilor. Chiuariu l-a acuzat pe Tulus de ineficienta in combaterea coruptiei. Plenul CSM a decis apoi un control la intreaga DNA, intr-o sedinta la care au asistat mai multi ambasadori ai tarilor occidentale. Tudor Chiuariu a promis atunci ca se va conforma deciziei CSM in cazul Doru Tulus, chiar daca avizul Consiliului este doar consultativ, iar decizia finala ii apartine ministrului. Nereguli administrative descoperite la DNA Raportul Tulus a constatat ca metoda de inregistrare a sesizarilor penale ar intirzia finalizarea anchetelor. Fragmentul din raportul inspectiei CSM la DNA publicat ieri contine citeva observatii critice la adresa activitatii lui Doru Tulus ( foto ), seful Sectiei a II-a. Fata de acestea, DNA va prezenta, pe 3 octombrie, cind este programata dezbaterea publica a textului, obiectiile Directiei. Inspectorii au constatat, in primul rind, nereguli in ce priveste procedura de inregistrare a sesizarilor penale si a declinarilor de competente, practica ce ar afecta viteza rezolvarii acestor dosare. Mai precis, sesizarile nu ar fi fost inscrise in registrul de evidenta a activitatii de urmarire penala, ci in Registrul de intrare-iesire a corespondentei si in Registrul de evidenta a cererilor, reclamatiilor, sesizarilor si memoriilor. Inspectorii recunosc insa ca practica a existat si inainte de numirea lui Tulus. O alta neregula ar consta in aceea ca Tulus a incalcat regulamentul DNA prin faptul ca s-a substituit sefilor de servicii atunci cind a examinat solutiile de netrimitere in judecata date de procurori. In textul inspectiei este mentionata explicatia data de Tulus ca a procedat astfel pentru simplificarea procedurii si, din cauza fluctuatiei de personal din DNA, in unele momente nu ar fi existat pur si simplu sefi de servicii. Inspectorii CSM au considerat ca explicatia lui Tulus „nu constituie o justificare valabila“. Inspectorii ii mai reproseaza ca nu comunica persoanei fata de care DNA a facut cercetari preliminare ca s-a decis neinceperea urmaririi penale (NUP) impotriva acesteia. Conducerea DNA spune insa ca legea nu-l obliga pe procuror la anuntarea NUP si ca deciziile au fost luate in cazurile in care s-au facut disjungeri (separari ale unor parti din dosar - n.r.) pentru a nu afecta confidentialitatea anchetelor. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea