Putin îi întoarce spatele ultimului său aliat, Aleksandr Lukaşenko

Pe langă faptul că Rusia cere Belarusului un preţ mult mai mare pentru gazele naturale pe care i le livrează, Moscova a anunţat, zilele trecute, că va începe să perceapă taxe pe exporturile ruseşti de petrol în această ţară. Rusia se pregăteşte să sisteze livrările de gaze naturale către vecinii săi, Belarus şi Georgia, dacă fostele republici sovietice nu vor accepta pană la sfarşitului anului să plătească din 2007 un preţ mult mai mare pentru gaze. Dacă Rusia va pedepsi Belarusul, atat Polonia, cat şi Germania, care primesc gaz printr-o conductă de tranzit belarusă, vor avea de suferit. Iar Gazpromul vrea să-şi alinieze preţurile la cele ale pieţei pană în 2008 şi este pregătit pentru cel mai urat scenariu. Moscova vrea jumătate din Beltransgaz Măsurile luate acum de Moscova ar putea reduce substanţial sau chiar şterge subvenţiile anuale, de 4 miliarde de dolari, pe care ruşii le dădeau Belarusului. Suma îi permitea autoritarului preşedinte Lukaşenko să le asigure celor 10 milioane de locuitori ai ţării salarii mai mari şi un anumit standard de viaţă. În acest moment, Belarusul plăteşte numai 46,67 dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc . Dacă ar oferi preţul pieţei, factura plătită de Minsk ar fi cu 3 miliarde de dolari mai mare. Iar Rusia îşi presează acum aliatul să ofere 200 de dolari pe mia de metri cubi. Belarus importă însă şi ţiţei rusesc, scutit de taxe, îl rafinează în cele două rafinării pe care le are şi vinde apoi produsele petroliere în vestul Europei, la preţuri occidentale, încasand un profit gras. Dacă Rusia va impune taxe la aceste importuri , va mai priva bugetul Belarusului de aproximativ 1,7 miliarde de dolari pe an, arată "Financial Times". Aceasta este practic o schimbare de 180 de grade faţă de situaţia de acum nouă luni, cand preşedintele rus, Vladimir Putin, a fost unul dintre puţinii lideri de stat care l-a felicitat pe Lukaşenko pentru controversata sa victorie în alegeri. Ce se întamplă este cu atat mai surprinzător cu cat Rusia şi Belarus au semnat la mijlocul anilor '90 tratate pentru formarea unei uniuni politice şi economice, cu o monedă şi o constituţie comună. Analiştii din ambele ţări cred că Moscova îl penalizează, de fapt, pe Lukaşenko pentru că nu şi-a respectat promisiunile faţă de Rusia în ce priveşte moneda comună, dar şi pentru că nu vrea să vandă Gazpromului jumătate din Beltransgaz, distribuitorul belarus de gaz care controlează conducta de export spre Europa occidentală. "Lukaşenko şi-a monetizat discursul politic. şi-a vandut promisiunile de integrare la un preţ mare, iar Putin se simte înşelat", spune Iaroslav Romanciuk, preşedintele Mizes Research Centre, din Minsk. Forţat să privatizeze industria Analiştii pun entuziasmul lui Lukaşenko din anii '90 pe seama faptului că liderul de la Minsk spera că va obţine astfel o poziţie-cheie la Moscova. Dar Lukaşenko s-a dezumflat imediat după ce Kremlinul a afirmat că aşa ceva iese din discuţie. Preşedintele Belarusului spune că acum nu este cel mai bun moment pentru discuţiile de integrare, pentru că Moscova este într-o perioadă preelectorală. Prin urmare, Minskul este presat de Moscova să vandă gigantului rusesc Gazprom jumătate din Beltransgaz, companie pe care un diplomat occidental a poreclit-o "vaca sacră" a Belarusului. Dar chiar şi o creştere mică a preţului la gaze va afecta cea mai mare parte a industriei naţionalizate a Belarusului, iar vanzarea a jumătate din Beltransgaz nu va reuşi probabil decat să întarzie majorarea preţului la gaz de către Rusia. Economişti independenţi apreciază că Lukaşenko ar putea fi forţat să reformeze economia ţării sale, adică să privatizeze unele dintre cele mai atractive obiective industriale ai căror cumpărători vor fi cel mai probabil ruşii.