Presedintele Ucrainei dizolva parlamentul prin decret

Presedintele ucrainean Victor Iuscenko a emis ieri un decret prezidential prin care a dizolvat parlamentul si a stabilit alegeri anticipate pentru 27 mai. De la alegerile parlamentare din martie 2006, Ucraina e in criza politica. Presedintele prooccidental Victor Iuscenko, eroul Revolutiei portocalii, este in conflict cu parlamentul dominat de partidul fostului presedinte prorus (si actual premier) Victor Ianukovici . Ianukovici, aliat cu socialistii si comunistii, care controlau in urma alegerilor 239 de mandate, si-a consolidat intre timp o majoritate de 260 de voturi din totalul de 450. 11 parlamentari au fost atrasi din „Ucraina Unita“ a lui Iuscenko in „Ucraina Regiunilor“ a lui Ianukovici. Ianukovici urmareste sa controleze doua treimi din parlament, ceea ce ii va permite sa blocheze orice veto prezidential si chiar sa il indeparteze pe presedinte. Pentru a stopa aceasta evolutie, Iuscenko a dizolvat luni parlamentul prin decret prezidential si a programat alegeri parlamentare anticipate pentru 27 mai. In timp ce presedintele isi prezenta decretul la televizor, parlamentul declara actul ilegal si cerea Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra crizei. Mai mult, Rada a blocat fondurile pentru alegeri anticipate. Luni seara, aproximativ 200 de suporteri ai lui Iuscenko, printre care si fosta partenera in Revolutia portocalie Iulia Timosenko, au manifestat in zona parlamentului. In replica, marti dimineata, peste 3.000 de suporteri ai lui Ianukovici au iesit in strada. Armata e cu presedinntele Marti, Ianukovici l-a amenintat pe Iuscenko cu declansarea unor alegeri prezidentiale anticipate , pe linga cele parlamentare cerute de presedinte. Cei doi urmau sa se intilneasca ieri pentru discutii. Ministrul Apararii, Anatoli Gritsenko, a declarat ca fortele armate vor urma ordinele presedintelui, in calitate de comandant suprem. Crizele Revolutiei portocalii La opt luni de la alegerile prezidentile, in septembrie 2005, Iuscenko a obligat-o pe aliata sa, premierul Iulia Timosenko, sa demisioneze, in urma unor scandaluri de coruptie. Alegerile parlamentare din martie 2006 aduc victoria Partidului Regiunilor, de orientare prorusa. Pentru a debloca criza politica, Timosenko a luat decizia de a sprijini formatiunea antioccidentala, ceea ce a limitat autoritatea presedintelui. Acest fapt a devenit evident in ianuarie 2007, cind ministrul de externe, Boris Tarasiuk, sustinator al aderarii la NATO si la UE, si-a prezentat demisia, dupa grave neintelegeri cu premierul Ianukovici. Ultima lovitura data „portocaliilor“ a fost „tradarea“ celor 11 parlamentari ai Partidului Industriasilor, initial aliati ai presedintelui, care au ingrosat rindurile majoritatii parlamentare proruse. Teama de Rusia Peste un sfert din hidrocarburile importate de UE din Rusia tranziteaza teritoriul Ucrainei, iar intreruperea livrarilor de gaze catre Ucraina, in ianuarie 2006, a fost un avertisment serios al Moscovei. Prin urmare, in 2006, UE nu a propus Ucrainei decit un parteneriat vag, care nu specifica o data clara a aderarii, ceea ce a subminat si mai mult credibilitatea lui Iuscenko. Pe de alta parte, Viktor Ianukovici a declarat in septembrie, la Bruxelles, ca aderarea Ucrainei la UE nu mai reprezinta o prioritate. Posibile scenarii de viitor Este greu de estimat cine ar cistiga alegerile parlamentare anticipate: conform celor mai recente sondaje, partidul lui Iuscenko se bucura de sustinerea a 26,5% dintre alegatori, la fel ca al lui Timosenko, in vreme ce Ianukovici, impreuna cu socialistii si comunistii, are circa 27,5%. O refacere a Aliantei portocalii este posibila, caz in care Iulia Timosenko ar putea redeveni premier. „Revolutiile florilor” s-au ofilit „Revolutia lalelelor”, din martie 2005, l-a adus la putere in Kirghizstan pe presedintele democrat Janysh Bakiev. Entuziasmul populatiei s-a temperat insa, presedintele fiind acuzat de aminarea promisei reforme constitutionale si de tolerarea coruptiei si a crimei organizate, intocmai ca predecesorul sau prorus. In Georgia, „ revolutia trandafirilor ” si alegerea presedintelui Mihail Saakasvili, in ianuarie 2004, au dus la dispute diplomatice cu Rusia, legate de statutul celor doua republici separatiste, Osetia de Sud si Abhazia, sprijinite de Kremlin. A urmat apoi de majorarea preturilor la gazele naturale importate din Rusia.