Bucuria ca generatia de aur a canotajului romanesc are urmase demne de renumele mondial al predecesoarelor nu are corespondent, cel putin deocamdata, in buzunarele sportivelor si antrenorilor.
Medaliile de argint cucerite de canotoarele noastre din echipajele de 8+1 si doua rame fara carmaci la Campionatele Mondiale de la Poznan (Polonia), transformate in aur la Europenele de la Brest ( Belarus ), dar si bronzul european de la patru vasle au ramas inca nerasplatite.
Desi de la CM au trecut mai bine de o luna si jumatate, iar de la CE, aproape patru saptamani, conducerea forului nostru de ...
( citeste continuarea in Romania Libera )