Politia stia ca Omar planuieste sa fuga din tara

Comisia senatorială de anchetă în cazul Omar Hayssam l-a audiat pe chestorul Virgil Ardelean , dar nu a reuşit să afle cine sunt responsabili pentru fuga din ţară a sirianului. Virgil Ardelean a declarat că Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă a elaborat şi a trimis către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism două note informative , una la 5 mai şi alta la 5 iunie, în care avertizau în legătură cu "suspiciunea de intenţie a lui Omar Hayssam de a părăsi ţara". O altă concluzie a audierilor a fost că "nu există o probă irefutabilă" că sirianul ar fi părăsit ţara. Notele avertizau în legătură cu posibila intenţie a sirianului de a pleca "să-şi petreacă ultimele zile la locurile sfinte". Atat preşedintele Comisiei, George Maior , cat şi Norica Nicolai au precizat că Ardelean nu a demisionat de fapt, ci a cerut schimbarea din funcţie în cadrul MAI. Şeful DGIPI a acuzat disfuncţionalităţile din domeniul securităţii naţionale, spunand că dacă legislaţia nu se schimbă, situaţia se poate repeta şi în alte cazuri. El a subliniat că DGIPI şi-a făcut datoria şi nu are niciun fel de vină în dispariţia sirianului, dar pentru că face parte din CNI, din raţiuni de solidaritate, şi-a dat demisia. "Scenariile trebuie căutate în alte locuri, nu la DGIPI", a declarat Ardelean, adăugand, ambiguu, că "orice scenariu este posibil, precum orice scenariu este imposibil". N-a demisionat, ci a cerut schimbarea din funcţie Şeful fostei "doi şi-un sfert" nu a reuşit să facă prea multă lumină în legătură cu plecarea sa de la conducerea unităţii. "Demisia mea din funcţia pe care o deţin acum, decizia de schimbare din funcţie, am cerut-o prima dată în faţa ministrului de interne, Vasile Blaga, pe data de 20, după-amiaza", a spus Ardelean, subliind că, la 19 iulie, Omar Hayssam nu se prezentase pentru înfăţişare, iar poliţia a constatat că, la adresa declarată, sirianul nu era de găsit. Ardelean a declarat că i-a comunicat atunci lui Blaga că există riscul ca Hayssam să fi dispărut. "Hayssam era în gestiunea Parchetului" Deşi a declarat că nu doreşte să arunce vina nimănui, Ardelean a arătat că Omar Hayssam era în gestiunea Parchetului, competenţa aparţinand DIICOT, instituţie care a fost beneficiarul legal al notelor elaborate de către DGIPI. În plus, chestorul a mai declarat că serviciile erau obligate să execute cererea instanţei de a-l supraveghea în continuare pe Hayssam, dacă ar fi primit o astfel de solicitare. Chestorul a spus că sunt încă 110 de infractori periculoşi puşi în libertate, asupra cărora "nu s-a luat nicio măsură". El a adăugat că speră că CNI nu va trebui să "gestioneze pe niciunul dintre cei lăsaţi în libertate de instanţa de judecată". Virgil Ardelean a afirmat că îngrijorarea lui Traian Băsescu în legătură cu dispariţia lui Hayssam nu are nimic de a face cu decizia sa a pleca de la conducerea DGIPI. Ardelean şi-a motivat gestul prin necesitatea de a "reglementa odată legislaţia" cu legi foarte clare pentru ofiţerii de informaţii, precum şi prin faptul că unitatea pe care o conduce nu are niciun fel de vină în legătură cu dispariţia lui Hayssam. Cotroceniul se spală pe maini Eliberarea din funcţie a directorului SRI se face de parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea preşedintelui Romaniei sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor, a replicat Cotroceniul la acuzaţiile de neconstituţionalitate lansate de Comisia SRI în cazul acceptării demisiei directorului acestui serviciu. "În şedinţa din 24 iulie, CSAT nu a adoptat nicio hotărare privind interimatul la conducerea SRI sau SIE, nefiind atribuţia CSAT", se arată într-un comunicat prezidenţial. În conformitate cu legea SRI, atribuţiile sunt asigurate, în lipsa directorului, de primul adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia. Administraţia prezidenţială susţine că preşedintele nu este obligat prin lege să facă propuneri privind numirea directorului SRI într-un interval dat de timp. Aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul interimatului prevăzut de lege, fără să stabilească perioada pană la care se poate prelungi, se spune în comunicatul preşedinţiei.