Platitorii de pensii, noua generatie de sacrificiu

Criza demografica si masurile populiste de dupa ’89 vor crea generatii de sacrificiu. Pensionarii de peste citeva zeci de ani vor primi de la stat mai putin decit au cotizat, sustine un studiu al Bancii Mondiale. Pensia de la stat va cobori la valoarea de aproximativ 30% din salariul mediu net in jurul anului 2030, potrivit unui studiu elaborat de expertii Bancii Mondiale (BM) privind sectorul protectiei sociale. Insa, pe termen lung, in afara de tendinta prognozata de scadere a ratei de inlocuire din sistemul public, majorarile bruste ale punctului de pensie vehiculate in ultima saptamina de politicieni, precum si intirzierea egalizarii virstelor de pensionare vor duce la pensii publice mai mici decit contributia virata anual timp de 35 de ani. Richard Florescu, expert in cadrul Bancii Mondiale si coautor al studiului privind pensiile, admite ca „vor exista generatii de pensionari care au platit contributii la stat mai mari decit pensia pe care o vor primi dupa incheierea perioadei de contributie. Insa ei vor avea avantajul pensiilor private la care au putut opta cit au fost activi pe piata muncii“. Acesta argumenteaza ca sistemul public de pensii, cit de cit revigorat de reforma pensiilor din ultimii ani, risca sa isi piarda orice sansa de a deveni sustenabil, din cauza majorarilor anuntate de curind de guvernanti. „Nu cred ca vor avea de unde sa scoata sumele pe care le presupun maririle pensiilor prognozate de ei pina in 2009, fara a afecta bugetul asigurarilor sociale. Cei care cistiga peste cinci salarii medii sau cei care primesc sporuri, prime si indemnizatii sint mult prea putini pentru a acoperi efortul bugetar presupus de aceste mariri”, explica Florescu. Expertul adauga ca aceste masuri vor amplifica munca la negru si astfel nu se vor inregistra cresteri efective ale nivelului contributiilor. Raportul dat publicitatii de Banca Mondiala mai arata ca principalele motive pentru care sistemul public de pensii risca sa devina si mai fragil sint criza demografica din Romania, care creste gradul de dependenta a pensionarilor de contribuabili, dar si beneficiile acordate in exces de tipul pensiilor anticipate, de invaliditate, de urmas sau pentru invalizi . Insa raportul mai precizeaza un alt motiv la fel de important, instabilitatea deciziilor politice, remarcata si de expertul Florescu, si care face ca un contribuabil sa nu poata sa isi calculeze pensia la finalul stagiului de cotizare. „Exista mult prea multe posibilitati de interventie discretionara din partea politicienilor, ceea ce face ca orice proiectie actuariala pe termen mediu si lung sa fie nesigura”, se arata in document. Pe linga acesti factori, se adauga si deficitul pe care pensiile private obligatorii il vor crea la bugetul asigurarilor sociale, avind in vedere ca intre 2,5 si 6% din CAS vor ajunge in fonduri private . Asa-numitul “cost al tranzitiei” este estimat de BM la 0,7% din PIB intre 2012 si 2017. Mai mult, acest deficit ar putea sa se accentueze in conditiile in care contributiile la fondurile private de pensii ar putea sa creasca mai repede decit perioada de opt ani prevazuta in lege, asa cum prognozeaza Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. „Vom vedea ce randament vor avea fondurile de pensii private in primii doi ani si vom face apoi o evaluare si o prognoza. Insa noi am vrea ca nivelul contributiei catre fondurile de pensii sa ajunga la 6% mai repede de opt ani. Nivelul maxim la care ar putea ajunge este de 9,5%, cit este acum contributia salariatului”, spune Oancea. Insa atit expertul BM, cit si analistul economic Ilie Serbanescu sint de parere ca nu vor exista banii necesari pentru a acoperi deficitul creat la bugetul pensiilor de aceste mariri ale contributiei private. In plus, Serbanescu spune ca „nu exista bani nici pentru maririle pensiilor promise de guvernanti. Deja a scazut nivelul pensiei in raport cu salariul mediu, in conditiile in care pe vremea lui Ceausescu acesta era de 50%. Iar acum pensionarii vor fi din ce in ce mai multi, in comparatie cu contribuabilii”. Acesta considera ca generatia pensionarilor de sacrificiu este si cea de astazi, dar spune ca „e posibil sa mai fie inca una in viitor, numai ca ei vor avea si pensii private”.