Pelerinaje si trasee manastiresti, pentru luna octombrie

Patriarhia Romana propune pelerinaje inchinate sarbatorilor din aceasta luna. Acoperamantul Maicii Domnului, sfanta parascheva si Sf. Dumitru Basarabov sunt cele trei mari ocazii de reculegere si pelerinaj din urmatoarele 30 de zile. In octombrie, credinciosii preamaresc Praznicele, cele trei mari sarbatori ale acestei perioade: Acoperamantul Maicii Domnului, chiar in prima zi a lunii; apoi urmeaza cinstirea Cuvioasei Parascheva, insotita de o intreaga suita de pelerinaje si slujbe de priveghere, care se desfasoara in intervalul 12-14 octombrie intru cinstirea ei. Fireste, la sfarsitul lunii, pelerinii din toate zonele vor veni la Bucuresti sa se inchine la moastele Sf. Dimitre Basarabov, adapostite in Catedrala Patriarhala. Pelerinajele vor include vizite la multe lacasuri ce adapostesc icoane facatoare de minuni si moastele unor sfinti romani sau particele ale sfintilor si mucenicilor straini. 1. La 1 octombrie, traseul: Bucuresti - Manastirea Crasna Pentru a ajunge la sfantul lacas, se merge pe jos circa 45 de minute, iar pelerinajul include manastirile Pissiota, din comuna Poienarii Burchi (jud. Prahova), si Tiganesti (jud. Ilfov). Despre Manastirea Crasna, aceasta asezare pustniceasca, retrasa, care a luat fiinta la inceputul secolului al XVIII-lea, se stie ca a fost intemeiata, probabil, de cativa sihastri din Valeni. Prima atestare documentara dateaza din anul 1745. Acest vechi asezamant ortodox a suferit vitregiile istoriei. Primul staret a fost chiar ctitorul Constantin Potlogea, calugarit cu numele de Chesarie. El a donat schitului o mosie pe care s-au construit chiliile din lemn unde s-au nevoit calugari veniti de la Cheia si Ciolanu. Nicolae, unicul fiu al staretului, s-a calugarit cu numele de Nil. Prin generozitatea staretului, copiii din satele vecine veneau la scoala infiintata aici. In timpul cursurilor, copiii locuiau, gratis, in internatul infiintat in acest scop. Dupa 1864, prin secularizarea averilor manastiresti, schitul a pierdut din gloria de odinioara si pana in 1964 a traversat tot felul de etape de restriste. Abia dupa atatea decenii a inceput sa se refaca. Sigur, Biserica veche a schitului impresioneaza prin forma sa de cruce. Catapeteasma, lucrata la Viena, se remarca printr-o sculptura, demna de admiratie, acoperita cu foita de aur. Prin eforturile staretului, acum episcop al Alexandriei si Teleormanului, alaturi de credinciosii din obste, s-au construit un monument al eroilor, care a fost pictat de Ioan si Daniela Moldoveanu, o cladire primitoare pentru oaspeti, precum si o alta cladire din caramida si piatra, cu frumoase chilii pentru calugari. Alaturi, s-a inaltat o biserica, iar din anul 2001, acest schit a devenit manastire. 2. In intervalul 6-7 octombrie, pelerinaj in Dobrogea Se viziteaza manastirile Saon si Cocos, Complexul de la Niculitel, unde se odihnesc moastele Sfintilor martiri Zoticos, Atalas, Kamasis si Filip, traitori sub domnia imparatului Diocletian, ramas in istoria crestinismului ca unul dintre prigonitorii vestiti ai acestei credinte. Ultimul popas se face la Celic-Dere (in traducere din limba turca - parau de otel), ridicata de calugari romani la inceputul secolului al XIX-lea. Aici se remarca pictura manastirii, realizata de pictorul Gh. Eftimiu, in anul 1929, dar si o extraordinara colectie de arta veche bisericeasca. In ziua urmatoare, pelerinii vor asista la Sf. Liturghie, oficiata la Catedrala din Constanta, iar apoi se vor face alte trei popasuri la lacasuri purtatoare de har: manastirile Techirghiol, Pestera Sf. Apostol Andrei si Dervent (in traducere - peste vale). Pe meleagurile dobrogene s-a asezat, la inceputul mileniului I, Sfantul Apostol Andrei, care a propovaduit Evanghelia lui Hristos, a botezat si a hiritonit preoti, intemeind astfel comunitati crestine. Se stie ca patru dintre ucenicii lui, trimisi la Dervent sa propovaduiasca Evanghelia, au fost omorati si pe locul sacrificiului au aparut renumitele cruci din piatra care, in timp, si-au dovedit o mare putere tamaduitoare a bolilor sufletesti si trupesti. In istoria zbuciumata a acestor locuri au ramas si ultimele cuvinte ale Apostolului romanilor, care, vazand crucea, inainte de a fi rastignit a exclamat: "Te binecuvantez, o, cruce, care ai fost sfintita prin trupul lui Hristos!" In prezent, sfintele moaste ale Sf. Apostol Andrei se odihnesc in Catedrala Amalfi din Italia, dupa ce au fost aduse aici in timpul cruciadei din 1204, cand latinii au pradat Constantinopolul. 3. Traseu spiritual intre Catedrala Episcopala din Giurgiu si Manastirea Comana Pelerinii vor afla lucruri impresionante despre Manastirea Comana. Inaltata cu cinci veacuri si jumatate in urma, in 1462 (fiind atestata documentar in anul 1505), de domnitorul Vlad Tepes, manastirea a fost initial o cetate fortificata intre ape capricioase, intr-un loc greu accesibil. La completarea ansamblului si-a adus contributia si domnitorul Radu Serban, apoi vornicul Serban Cantacuzino. Dupa cutremurul din 1802, care a avut un rol nefast asupra lacasului, in 1863 manastirea a fost desfiintata si a ramas doar o biserica de parohie. Abia in 1991, Sfantul Sinod a decis reinfiintarea manastirii. Cele 12 chilii adapostesc acum calugari apreciati pentru jertfelnicia lor. 4. Manifestari inchinate Cuvioasei Parascheva Traseul pelerinajelor conduce spre lacasuri de renume in peisajul monahal romanesc: manastirile Cetatuia - Galata - Golia, iar apoi deplasarile spirituale au drept repere manastirile Trei Ierarhi - Bucium Barnova, inchinare la Sfintele Moaste ale Cuvioasei Parascheva. Miile de pelerini care vor veni la Catedrala din Iasi vor participa la slujba de priveghere. Despre Manastirea Sfintii Trei Ierarhi, din Iasi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, o „simfonie a artelor" cum a fost denumita, se poate spune ca a fost sfintita de Mitropolotul Varlaam la 6 mai 1639. Arhitectonic, biserica are stilul traditional moldovenesc. Pictura ei originala a fost realizata de cei mai vestiti mesteri ai lumii ortodoxe, iar broderia si obiectele cu care a fost daruita biserica aveau fastul si stralucirea marilor ctitorii bizantine. In 1641 au fost asezate aici moastele Cuvioasei Parascheva. Si acest sfant lacas a fost supus vitregiilor specifice acelor vremuri: a fost jefuit si ars de navalitori si subrezit de cutremure. De aceea, sfantul lacas fost res­taurat din temelii la sfarsitul secolului al XIX-lea. Din 1889, racla cu moastele Cuvioasei Parascheva a fost mutata in Catedrala Mitropolitana. De-a lungul timpului, Manastirea Trei Ierarhi a reprezentat o importanta cetate a culturii si spiritualitatii romanesti. Din anul 1997, in incinta lacasului a fost adusa statuia marelui nostru poet Mihai Eminescu, pentru ca acesta, cum precizeaza documentele, a locuit o perioada in casa din incinta. Acum, aici functioneaza si un atelier de pictura eclesiala. Pe 14 octombrie, mare slujba de hram la Ciorogarla. La aceasta data se organizeaza hram si la Manastirea de maici - Samurcasesti, care poarta hramul Cuvioasei Parascheva. In continuare, vor mai fi vizitate manastirile Glavacioc si Ramet. Putini cititori stiu ca Manastirea Samurcasesti se mai numeste si Ciorogarla si se afla langa raul cu acelasi nume. In incinta manastirii se afla locurile de veci ale unor personalitati cu rezonanta in viata social- culturala a tarii: mama lui Valter Maracineanu, artista Frosa Sarandi si Sofia Heliade, fiica lui Heliade Radulescu. Este admirat de vizitatori si un foarte dotat atelier de inramat icoane. Biserica manastirii a fost inaltata de un mare vornic al acelor vremuri, Constantin Samurcas, in anul 1808. Sfintirea s-a facut, dupa sase decenii, in 1870, cand pictorul Gh. Tatarascu a a finalizat intreaga pictura. Aici, in 1821, a poposit si Tudor Vladimirescu pentru a se intalni cu delegatia boierilor condusa de Dinicu Golescu. In cadrul manastirii a functionat o scoala primara, intre anii 1864 si 1875, ca urmare a legii instructiunii, promulgata, potrivit documentelor, de Al.I. Cuza. In cimitirul manastirii se gasesc si momumentele funerare ale familiei lui Alexandru Beldiman, fondatorul ziarului „Adevarul", la 1888. 5. Pelerinaj, pe 13 septembrie, la manastirile Sinaia si Biserica Neagra De unde vine numele Sinaia? Manastirea Sinaia, numita nu intamplator „Catedrala Carpatilor", dateaza din secolul al XVII-lea. Fondatorul sau, spatarul Mihai Cantacuzino, a vizitat impreuna cu mama si sora sa, Stanca, locurile sfinte si a ajuns, cu aceasta ocazie, pe muntele Sinai , rugandu-se aici la Manastirea Sf. Ecaterina. Impresionat de aceste lacasuri vizitate, spatarul s-a hotarat sa inalte intr-o zona muntoasa o manastire inchinata Fecioarei Maria, care sa poarte si numele muntelui care l-a impresionat, Sinai. De aceea, manastirea s-a numit Sinaia. Pelerinii care trec pragul frumosului lacas, care nu a fost scutit de invaziile turcilor si austriecilor, descopera pagini de istorie autohtona si un muzeu de arta si de spiritualitate romaneasca. In scenele iconografice, pictorul Parvu Mutu Zugravul, a reprezentat personajele cu mana intinsa, simbolizand darnicia si milostenia. Fiecare manastire din Romania are moaste ... Ctitorul Mihai Cantacuzino preciza intr-un document contemporan: "Iubeste si miluieste pe aproapele tau, cerceteaza pe cel bolnav si sarac si adaposteste in casa ta pe cel oropsit". Aceasta deviza de viata s-a concretizat si intr-un alt asezamant filantropic: Spitalul Coltea, primul spital din Tara Romaneasca, in Bucuresti. O alta initiativa impresionanta a domnitorului a fost comandarea unui ornament exterior cu dubla semnificatie: un brau de ceramica smaltuita in verde, alcatuit din trei fire rasucite, ce simbolizeaza unirea celor trei principate romanesti, iar Sfanta Treime reunita intr-un Dumnezeu unic. 6. Intervalul 19-21 octombrie este inchinat Sfintilor Ardeleni In aceste zile, popasurile pelerinilor se organizeaza in trei etape: Bucuresti – Manastirile Sinaia si pe ruta Medias-Teius. Se merge la Manastirea Ramet, unul dintre cele mai vechi asezaminte manastiresti din Transilvania. De importanta Manastirii Ramet in viata romanilor ortodocsi din aceasta framantata zona a tarii vorbesc documentele vremii, incepand cu episcopul Hristofor, in 1557. Distrugerile suferite din cauza „stricaciunii necredinciosilor", dar si a timpului au marcat existenta sfantului lacas. In 1792, Curtea de la Viena permitea repararea bisericii, dar ca biserica de mir. In chilii s-a organizat o scoala. Au urmat dispute ecleziasti ce la Blaj si localnicii obtin dreptul de a avea un lacas de inchinaciune ortodox. In jurul anilor 1940, dupa aproape 150 de ani, viata manastireasca isi reia cursul. In etapele urmatoare vor fi vizitate alte lacasuri de vrednica amintire pentru istoria ortodoxiei ardelene: Schitul Sfantului Ioan Botezatorul, manastirile Patranjeni, Albac, Lupsa, Dumbrava. Pelerinajul se incheie cu participarea la slujba de pomenire a Sfintilor Ardeleni, in Catedrala Mitropolitana Sibiu. Aboneaza-te la Newsletter-ul de Turism Acasa.ro ca sa afli care sunt cele mai frumoase destinatii de vacanta.