Un barbat puternic, cu umeri largi si zambet iute, fermecator. Cand iti strange degetele in palma lui incapatanata de om al muntelui, aspra, obisnuita cu stancile si coarda de alpinist, ii simti cu adevarat forta.
Nae s-a nascut in urma cu 51 de ani la Magura Branului, chiar la intrarea in prapastiile Zarnestilor.
Inca din adolescenta a participat ca voluntar la diverse actiuni de recuperare a turistilor rataciti in munti.
In 1972 a decis sa-si dedice viata acestui nobil deziderat: salvarea de vieti omenesti. Nae Cojan a practicat alpinismul de performanta, devenind Maestru al Sportului. Are patru frati, toti alpinisti , iar baiatul lui, Alexandru, il urmeaza in aceasta meserie a curajului si daruirii.
Ochii salvamontistului au vazut multe de-a lungul timpului: turisti accidentati grav, morti sau inghetati tun. A fost martor la tragedia de la Balea Lac din primavara lui 1977, atunci cand 23 de elevi ai unei scoli de schi fusesera ucisi de o avalansa.
Toate acestea nu i-au inasprit sufletul. Ii invata si pe altii tainele lui. "Pentru a deveni salvamontist, prima conditie este sa fii om al muntelui, nascut si crescut aici, sa-l iubesti, sa-i stii si sa-i respecti legile lui nescrise, sa cunosti traseele cu ochii inchisi. E nevoie si de pregatire fizica. Nu este o meserie din care se castiga bani, de aceea trebuie sa fii neaparat pasionat de ceea ce faci. Un munte nu omoara niciodata, dar nu te iarta daca i-ai gresit", crede Nae.
Acum, in sezon, echipa de la Salvamont Sinaia este solicitata in medie de 5 ori pe zi.
Cele mai frecvente cazuri de accidente, luxatii, entorse sau fracturi de maini si picioare, se petrec pe partia de schi , din cauza nerespectarii unor reguli minime de protectie sau a celor ce continua sa se dea cu punga pe pantele destinate schiorilor.
Cazurile grave sunt acelea cand un turist sau mai multi au disparut si trebuie cautati ca acul in carul cu fan. De multe ori, acestia sunt gasiti primavara tarziu, dupa topirea zapezilor. Unii parca dorm.
Ii descoperi zambind inca si astepti sa se trezeasca si sa-ti vorbeasca. Sunt ca niste papusi mari, albe, inca ude. Pe chipul unora, insa, poti citi groaza din clipa mortii.
Raza de actiune a echipei din Sinaia este destul de mare: Cabana Piatra Arsa, Moroieni si Breaza, iar pe partea cealalta a Vaii Prahovei: Muntii Baiului pana la Valea Doftanei . In fiecare an, tributul luat de munte, aici, este de 7-8 vieti omenesti.
"In urma cu noua ani, cautam doi turisti care disparusera. Eram la cabana Cuibul Dorului si stateam de vorba cu barmanita. La un moment dat, scoate o harta a muntilor si o ansa, pe care incepe sa o plimbe deasupra. Ansa s-a oprit intr-un punct, iar fata mi-a zis ca acolo se afla turistii. N-am crezut-o. Cand ea s-a intors pentru a servi un client, am rasucit harta fara sa-si dea seama si am rugat-o sa-mi mai arate o data. A indicat acelasi punct! Chiar daca era o sansa la un milion, am decis sa cautam acolo totusi. Si i-am gasit. Din pacate, morti. Barbatul fusese luat de avalansa si mai avea cativa metri pana la cabana Schiell, iar femeia care era cu el incercase sa il salveze, dar a inghetat si ea".
Dupa mai bine de 30 de ani de meserie, Nae Cojan recunoaste ca dramele turistilor il urmaresc si in timpul somnului. Viseaza cateodata noaptea ca cineva ii cere disperat ajutorul.
