Obraz gros antitiganesc

Duminica dimineata am vazut pe TVR 1 seria a doua a unui material mai amplu despre discriminarea tiganilor. O sa povestesc pur si simplu cele vazute: unsprezece familii de tigani si-au facut casele linga riul Trotus, pe un teren ce le-a fost repartizat de catre primarie in urma inundatiilor din 2005. Practic, terenul e un fel de lunca inundabila deoarece se afla intre riuri si la urmatoarea viitura e o tinta sigura. In acelasi timp, romanilor li s-a dat pamint intr-un loc protejat, uscat si curat, undeva in localitatea Darmanesti si, mai mult, li s-au construit case noi. Tiganii, in schimb, n-au beneficiat de ajutor si prin urmare au facut imprumuturi la banci ca orice oameni care vor sa-si faca o casa noua . Inainte sa ma injurati, as vrea sa precizez din capul locului ca tiganii erau curati, muncitori (traiau din agricultura), se intelegeau bine cu consatenii romani, care n-aveau nimic sa le reproseze. O tiganca zice: „Mi-e rusine sa ma duc la biserica ca sa nu inteleaga oamenii gresit“, cum ca ar vrea sa cerseasca, adica. Dupa inundatii au fost si ajutoare venite de ici de colo, dar primarul n-a vrut sa le dea mai nimic tiganilor. Le-a dat doar „o apa si-o patura ca sa vedem si noi ce paturi s-au dat“, zice unul. Unii vor fi incepind de mult sa ma injure si vor fi zis ca realizatorii au ales o situatie idilica , un exemplu utopic de convietuire cu care sa ne prosteasca. Nu parea deloc asa. Pur si simplu, mintea acelui primar era atit de matritata de ura, atit de imbicsita de prejudecati antitiganesti incit evidenta relatiilor firesti din propria comunitate trecea razant pe linga obrazul lui