Obiectivul Ady, banuit spion francofon

Securitatea l-a banuit in 1989 pe Adrian Nastase ca ar fi fost spion in favoarea statului francez, dar n-a mai apucat sa vada cum stau lucrurile, pentru ca a venit Revolutia . In octombrie 1989, Nastase a fost luat sub urmarire ca posibil spion, sub numele de cod „Ady“. Securitatea obtinuse „date certe“ referitoare la faptul ca un diplomat al Ambasadei Frantei manifesta „un interes deosebit“ fata de viitorul premier, drept pentru care s-a ordonat sa fie lucrat informativ. A venit Revolutia si nu s-a mai aflat daca Nastase a fost spion. Dosarul sau de la Securitate a stat sub multe lacate pina de curind. Nastase si-a publicat pe Internet (www.adriannastase.ro) dosarul de urmarit (nr. I. 72459). Celalalt dosar pe care Nastase l-a primit de la CNSAS (cu nr. I. 64707) ramine in continuare secret, Nastase nedorind sa-l publice. Zilele trecute, Liviu Turcu (fost ofiter de informatii ) a afirmat ca Adrian Nastase a trecut prin toata gama de relatii cu Securitatea, de la simplu colaborator si pina la ofiter acoperit. Nastase infirma insa si spune ca avea rude in strainatate si, prin urmare, nu putea sa devina, potrivit regulilor de atunci, ofiter acoperit. Misterul SUA L-am intrebat ieri pe Nastase de cite ori a fost in strainatate inainte de 1989. „De vreo doua-trei ori“. Securitatea spune altceva in dosarul „Ady“: „A calatorit frecvent in strainatate, in special in Franta, unde a tinut cursuri la Sorbona si la UNESCO“. In acelasi dosar se spune ca „in anul 1982, aflindu-se in SUA, ar fi intentionat sa nu mai revina in tara“. Nastase neaga si acest lucru. „N-am fost niciodata in SUA inainte de 1989“, ne-a declarat ieri fostul premier. Misterul Strasbourg Potrivit unui CV mai vechi, Nastase era in 1984 director de studii la Institutul pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. „Am stat acolo 3-4 saptamini. Era un curs organizat vara, cu vreo 300 de cursanti din diferite tari. Eu eram directorul cursului“, isi aminteste Nastase. Intrebat daca Securitatea s-a interesat de aceasta calitate a sa, Nastase spune: „Nu… O parte dintre cei cu care colaboram, probabil, erau oameni de la Securitate. Am avut probleme mari ulterior, la universitate si mai ales la Academia «Stefan Gheorghiu». Cind m-am intors, ei m-au intrebat daca aveam mandat sa fiu numit director acolo. Evident ca nu aveam…“. Un posibil raspuns la toate aceste „mistere“ l-a dat insusi Adrian Nastase in conferinta de presa de saptamina trecuta. „Fusesem in Franta o luna de zile, invitat de Ministerul de Externe francez, si probabil ca unii considerau ca puteam sa ma intorc dupa aceea cu diverse mesaje sau misiuni din Franta, o data cu schimbarea regimului din Romania“.