O fetita de 12-13 ani isi alapteaza in plina strada copilul lasat la fundul gol. Alte adolescente cu burta la gura fumeaza curioase in zona. In total vreo 200 de oameni, majoritatea rromi, s-au adunat ieri pe Aleea Nehoiu, in asteptarea primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone.
Toti fusesera evacuati din casele nationalizate , unde stateau cu chirie, iar acum cele 62 de familii alese vor primi cate o garsoniera intr-un bloc abia construit. Bucuria dureaza insa pana cand oamenii sunt invitati in imobil. Usile garsonierelor se deschid, chiriasii intra in noile case si dupa doi pasi se ciocnesc de celalalt perete.
Locuintele par mai degraba carcere. Nu au mai mult de 15 metri patrati. Cine a facut greseala de a deschide singura fereastra are surpriza ca acum nu se mai inchide. Baia consta intr-un closet si un lavoar cu dus, adica un spatiu de un metru patrat care musca din restul garsonierei. Pe alt perete – o chiuveta servind drept bucatarie. Daca reusesti sa aduci un pat inauntru, greu ai mai putea avea loc de un frigider. De aragaz nu se poate vorbi, pentru ca nu exista racordaj la conducta de gaze . Noii locatari alearga pe coridoarele cladirii incercand sa-si gaseasca garsonierele, care nu au fost inca toate numerotate. Multora nu le merg cheile. Gresia de pe jos paraie.
„Bossulica” promite si paturi familiilor nevoiase
Primarul Piedone inspecteaza noile locuinte si da de un prim cuplu fericit. Amandoi pensionari, au ramas de doi ani pe drumuri de cand au fost evacuati. „Va multumesc, domnule primar! Inimaroiu, inaintea dumneavoastra, nici nu s-a uitat la noi. Doi ani de zile ne-a ignorat!”, se plange femeia. Barbatul pluseaza: „Inimaroiu ar trebui spanzurat!”. Piedone ii calmeaza si ii indeamna sa priveasca in viitor, si nu in trecut. Femeia se plange ca nu are nici pat. Pat? Primarul se ofera sa le aduca pana diseara nu unu, ci doua. „Sa te ocupi tu de asta! Vreau sa terminam pana plec in concediu”, ii transmite Piedone bodyguardului sau, un individ cu un lant gros de aur la gat si ochelari mari de soare.
„Nici o problema, Bossulica!”, il linisteste bodyguardul batandu-l pe umar. La etajul doi, o familie il intampina pe primar cu paine si zahar. Cele doua fete ale cuplului, imbracate ca in prima zi de scoala , ii ofera lui Piedone un buchet de flori . Parintii par insa ca mai au putin si izbucnesc in plans. Piedone isi da seama si le zice: „Oameni buni, e tot ce avem acum! Stiu ca nu e ceea ce sperati, dar asta e tot ceea ce are primaria. Garsoniera confort trei... Decat sa mai asteptam cinci ani, mai bine asa. Macar nu mai stati pe drumuri!”.
(continuarea in Gandul)
