O carte despre revolutia romana scrisa de un profesor englez

Editura Humanitas a scos recent, in seria "istorie", un volum substantial despre revolutia romana, deloc in direct, de aceea mai interesanta. Profesorul englez de la University College din Londra, l-am numit pe Peter Siani-Davies, face o analiza la rece a ceea ce s-a numit "Revolutia romana din decembrie 1989". Cititorul va gasi aici si lucruri la care, poate, s-a gandit, formulate deosebit de clar si de argumentat, dar va avea si surprize. Peter Siani-Davies observa ca stadionul a fost singura scoala a protestului spontan si sincer din vremea regimului totalitar comunist de la noi. Pe stadion, suporterii erau liberi sa huiduiasca echipa care le displacea, erau liberi sa imagineze singuri lozinci si sloganuri, ceea ce nu era posibil fara o aspra pedeapsa in oricare alt domeniu al vietii sociale. De altfel, s-a remarcat ca felul in care s-a strigat si pe strazile Bucurestiului, dupa Timisoara, "ole, ole, ole, Ceausescu nu mai e" avea ceva din incantatia strigatelor cvasiunanime de pe stadion. Dar Peter Siani-Davies considera cu atentie toate momentele care au dat nastere miscarii de la Timisoara, de acolo, din fata casei pastorului L'szlo Tokes , de unde a pornit aceasta. El observa si ca Timisoara avea toate datele pentru a fi prima, deoarece a avut intotdeauna o dezvoltare mai europeana, o identitate distincta. Asa cum observa, intr-un alt capitol, ca "structura noii administratii a FSN a reflectat-o in multe feluri pe aceea a fostului regim comunist . Unele organisme, precum Marea Adunare Nationala, au disparut, dar echivalentul a diferite comisii si al guvernului dinainte si insusi actualul consiliu in sine erau, in mare, replici ale Comitetului Central al PCR , Biroul Executiv indeplinind rolul Comitetului Politic Executiv". Nostalgicilor acelor zile le indicam pagina la care pot citi lozincile vremii: "Ceausescu nu fi trist, Iliescu-i comunist" si "FSN=PCR" sau "FSN, FSN, du-te in URSS" (p. 332). Peter Siani-Davies aminteste si despre acele manipulari grosolane carora le-a cazut prada populatia neprevenita, cu otravirea apei, cu teroristii, cu numarul mare al mortilor din revolutie si atatea altele. Totul alcatuieste istoria pe care profesorul englez o analizeaza cu atentie si obiectivitate, intr-o carte pe care e bine sa o citim spre a ne lamuri. Pentru ca intotdeauna, dupa un timp si de la oarecare distanta, se vede mai bine decat de alaturi si imediat. Cartea a fost tradusa de Cristina Mac.