Social

Nicu Haj arată cum se fabrică obiecte "antice" pentru muzee

Alte trei brăţări "dacice" vor fi aduse în curand în ţară, pe bani publici: două din Belgia şi una din SUA. Vor urma alte expertize, post factum, pentru autentificarea vechimii "corpurilor delicte" din "dosarul "Brăţările dacice". Este clar că autorităţile romane nu mai pot da înapoi şi se zbat să autentifice posibilele falsuri pe care le-au răscumpărat pe bani grei: brăţări, statui, opaiţe sau idoli zoomorfi etc. "Sunt vechi de 2.000 de ani", spun într-un glas experţii "de serviciu". Pe de altă parte, autorii unor astfel de "antichităţi" îşi descoperă, cu stupoare, "operele" prezentate în pliante şi expuse în muzee ca fiind vechi de 2.000 de ani. Este cazul unui tanăr sculptor din Alba Iulia, care a recunoscut nişte sculpturi în Muzeul Unirii din Alba Iulia, sculpturi prezentate ca fiind… antice. Tanărul Nicu Haj a devenit personaj în „romanul" brăţărilor după ce a ieşit în faţa presei şi a declarat că el este autorul unei sculpturi „antice", intitulată "Cap de tanăr roman" şi al unor opaiţe, expuse la Muzeul Unirii din Alba Iulia alături de brăţările dacice. După ce sculptura sa a fost expertizată la Cluj, alături de brăţări, Haj, nemulţumit de rezultate, s-a hotărăt să vină la Bucureşti pentru a spune şi a demonstra cu probe că el este autorul aşa-ziselor antichităţi. El acuză autorităţile că uzează de un fals pentru a-şi întări teoria lor despre aşa-zisele brăţări dacice. Probă: amprenta unică a uneltelor cu care s-a lucrat "Am fost şi am dat o declaraţie la poliţie despre statueta făcută de mine. În urma acelei declaraţii, Parchetul a cerut o expertiză la Cluj. Ca să fie credibil ce spun despre sculptura mea, cei de la Cluj au făcut o expertiză şi brăţărilor. După expertiză, eu chiar am rămas şocat de rezultat. Pentru că am avut încredere în experţii de la Cluj, care sunt oameni cu reputaţie. Şi credeam că o să stabilească adevărul. Cei de la Cluj au constatat că nu ar fi un fals, ci o piesă autentică pe care s-a intervenit cu scule moderne: cu flexul, cu bormaşina, cu polizorul. Dar ei nu pot face dovada că s-a lucrat pe un cap roman autentic. În schimb, eu le pot pune la dispoziţie sculele cu care am lucrat pe o piatră găsită de mine: o unghetă, o daltă folosită pentru unghiuri, două dălţi din oţel special, din percutor de puşcă, alte trei dălţi din oţel de broşă şi alte trei dălţi cu pastile vidia în cap, mai multe capete de freză, un flex", ne-a declarat Nicu Haj, sosit special de la Alba Iulia cu sculele sale în geantă pentru a ne arăta că nu minte. După ce ne-a arătat sculele sale, una cate una, şi chiar ne-a făcut o demonstraţie de lucru pe un alt cap "antic" făcut din aceeaşi piatră ca şi "tanărul roman", Nicu Haj ne-a vorbit despre "amprenta unică" a unor astfel de scule. Şi despre necesitatea unei expertize criminalistice care ar putea demonstra adevărul judiciar, atat în cazul său, cat şi în cazul brăţărilor. Haj spune: "Fiecare sculă lasă o urmă specifică pe care experţii o pot analiza. Şi la brăţări, dacă s-ar găsi sculele, s-ar putea face acelaşi lucru. Pe orice lucrătură veche se poate observa o lucrătură rudimentară. Pentru că, dacii, ce au fost? Nişte ciobani! Şi, practic, obiecte din aur dacic nu s-au găsit nicăieri, niciodată. Şi atunci mă întreb, cum să lucreze nişte detalii atat de fine, precum cele de pe brăţări, dacii, nişte ciobani?" Poliţia a făcut uz de fals în afacerea "Identităţi regăsite"? Mai întai, Nicu Haj ne-a scris pe mail şi ne-a expus pe larg punctul său de vedere despre cazul său şi despre experţii de la Cluj. Pe urmă, el a venit, de la Alba la Bucureşti, cu sculele înghesuite într-o geantă de lucru. Şi cu o sculptură, un cap de bărbat, poate un dac. Haj a venit din inima Transilvaniei să demonstreze autorităţilor că el este autorul sculpturii expuse la muzeu şi publicate de poliţie într-o broşură de uz intern, intitulată "Identităţi regăsite". Broşură care poartă semnătura chestorului principal Dan Fătuloiu. Tanărul Haj declară că, dacă va fi cazul, este dispus să se pună, împreună cu sculele sale, la dispoziţia autorităţilor, pentru a se face o expertiză criminalistică ce ar putea dovedi fără dubii cine minte. "În concluzia expertizei făcute de specialiştii de la Cluj, se vede clar lipsa de profesionalism şi manipularea organelor de anchetă în instrumentarea cazului. Se încearcă denigrarea mea, afirmandu-se cum că aş fi nebun, afirmaţie nedovedită", spune Haj. "Fac aceste dezvăluiri pentru a demonstra prin opera mainilor mele slaba pregătire a unor aşa-zişi «experţi» care sunt luaţi în considerare de organele de poliţie în luarea unor decizii care afectează viaţa cetăţenilor şi pe a mea. Mă întreb: «În viitor, cum va mai fi expertizată această operă de artă al cărei autor sunt, după ce am demontat afirmaţiile lor?»", se întreabă retoric Nicu Haj. „Din 15 kg de aur, aş putea face aceleaşi brăţări" O demonstraţie şocantă face Nicu Haj şi în legătură cu originea şi originalitatea brăţărilor. Iată ce susţine tanărul din ţara aurului transilvan: "Brăţările astea, eu de prima dată cand le-am văzut, am zis că sunt false. Vă daţi seama că ele trebuiau să poarte urmele trecerii a 2000 de ani peste ele. Dar ele par scoase din cutie ieri. Şi, pe de altă parte, vorbind cu cei de la poliţie despre ele, mi-au spus că brăţările au fost curăţate. Cum însă au fost curăţate din moment ce sunt corpuri delicte? Poliţiştii mi-au spus că ei au curăţat brăţările. Şi chiar dacă au fost curăţate, vă daţi seama că ele au stat 2000 de ani sub pămant, sub pietre. Trebuia să aibă urme de piatră pe ele. O lovitură, o îndoitură. Dar aceste brăţări păreau scoase din cutie. Şi, mai mult, la Cluj, experţii au spus ca ele nu au fost făcute din kosoni, care aveau aur din import (n.r. - din afara teritoriului dac), ci că brăţările au în ele aur transilvănean, aur din pepite de rau. Or, dacă brăţările nu mai păstrează urme pe ele şi nici patina timpului, ele ce mai păstrează? Aurul din pepite şi modelul dacic. Dacă mergem pe această ipoteză, la Roşia Montană, putem cumpăra oricand 10-15 kilograme de aur din pepite. Şi, un bijutier foarte bun, talentat, poate reface oricand brăţările. Eu cunosc chiar persoane de la Roşia Montană de la care pot să cumpăr 15 kilograme de aur. Dacă aş cumpăra cantitatea asta de 15 kilograme de aur şi aş lua legătura cu un bijutier bun, aş putea face aceleaşi brăţări precum cele de la muzeu. Şi ce vor face atunci, vor spune şi despre astea că sunt originale?" Fără cuvinte. „Am fost ameninţat ca să-mi ţin gura" Tanărul Haj poate fi considerat o victimă colaterală a "afacerii «Brăţările dacice»". Defăimat, Haj nu exclude posibilitatea de a da statul roman în judecată. "Precizez că am luat legătura cu conducerea Muzeului Unirii pentru a le dovedi că anumite piese, expuse alături de brăţările de aur, nu sunt originale. Conducerea a încercat să aplaneze conflictul aparent care s-a creat între mine şi instituţie, spunand că ar fi fost mai bine să nu mai iau legătura cu presa şi televiziunile şi să rezolvăm problema în interiorul instituţiei. Acest lucru mi-a fost sugerat si de către şeful Serviciului Patrimoniu din cadrul IPJ Alba, domnul Ciuta, spunandu-mi că, dacă nu-mi văd de treabă, s-ar putea să am probleme mult mai mari. (...) La fel de grav este faptul că sunt catalogat în public ca fiind « bolnav psihic ». Acest lucru mă îndreptăţeşte să îi acţionez în judecată pe cei care au făcut aceste afirmaţii, ca şi pe cei care au făcut uz de fals cand au prezentat sculptura mea ca fiind autentică. Dar pe mine, personal, nu mă interesează neapărat acest lucru, ci aflarea adevărului", spune Haj. Alte victime colaterale În afară de Nicolae Haj, un alt caz bizar vine de la Cluj şi este legat de un tanăr om de afaceri - Horia Camil Radu, cetăţean roman, rezident în Marea Britanie şi dealer de antichităţi - monede, brăţări, statuete - care a susţinut în presa locală încă de anul trecut că ar fi fost şantajat de procurorul general adjunct Lazăr Augustin (cel care a instrumentat dosarul "Aurul dacic") să devină informator în afacerea brăţărilor. Tanărul a refuzat, fapt care i-a atras o sumedenie de necazuri. Inclusiv ameninţări cu pistolul la tamplă. Un al treilea caz este cel deja prezentat de noi de mai multă vreme, respectiv cel al tanărului numismat Flaviu Istrate, plecat acum din ţară. El susţine că familia sa îi este ameninţată de poliţie şi procuratură şi ne-a trimis un mail cu dezvăluiri, pentru a fi dat publicităţii în cazul în care ar putea avea un accident şi n-ar mai fi în viaţă. Lista victimelor colaterale este însă una destul de lungă. Lista lui Ceia: ţintele unor asasinate comandate Personajul principal al afacerii judiciaro-politice "Brăţările dacice" continuă şi el dezvăluirile. Azi, Iulian Ceia, alias Pionul, vorbeşte despre un şir lung de asasinate şi tentative de asasinat, de reglări de conturi şi incendieri soldate cu victime. Toate legate de brăţările dacice. Toate legate de blestemul aurului transilvan. „În afară de ce mi s-a întamplat mie şi familiei mele (n.r. - o tentativă de asasinat, două incendieri de maşină, copilul ameninţat la şcoală), la Deva au avut loc mai multe morţi suspecte. Toate legate de acest dosar în care sunt şi eu cercetat. A murit prietenul meu Sorin Moldovan, în 2000, a murit tatăl lui Zercula Mihai, a murit tatăl lui Jurcă Rudel, cel luat de pe aeroport şi pus să declare tot de ştie despre Năstase. A murit chiar un consilier al lui Adrian Năstase căruia i-au luat bunuri de peste un milion de dolari. O adevărată maradonă. I le-au confiscat şi pe urmă au zis: «Ne-ai dat nouă ceva?». Ştiţi bine despre accidentul de maşină al ziaristului Tora, care a făcut împreună cu mine trei documentare despre asasinarea lui Moldovan, despre afacerea renovării parchetelor, despre casele procurorilor şi despre brăţări. În cele din urmă, a murit şi Sorin Popa (n.r. - bijutierul din Călan, despre care se spune că ar fi autorul brăţărilor). Păcat că a murit Sorin Popa. El era singurul care putea să spună: «Eu le-am făcut!». Dar, în afară de tipul de la Alba Iulia, care a făcut dezvăluiri pentru ziarul Adevărul, mai sunt 4-5 persoane care pot spune că Sorin Popa a făcut brăţările", susţine Iulian Ceia, alias Pionul. 60.000 de dolari pentru asasinarea lui Ceia? În numărul viitor, o declaraţie şocantă a „Pionului" - Iulian Ceia. "Un apropiat al lui Băsescu, mai precis, om din zona cercurilor de interese apropiate preşedintelui, a oferit 60.000 de dolari pentru asasinarea mea. Asasinul plătit a fost cazat, în Deva, în hotelul unui ofiţer SRI. Este acelaşi care l-a «executat» pe Sorin Moldovan. E vorba de un locotenent al lui Passaris..."

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea