Nici un turist la Mediterana, peste 70 de ani

Spre sfirsitul acestui secol, nepotii europenilor de azi vor renunta la destinatiile turistice clasice din Baleare, Tunisia, Spania, Italia sau Grecia, din cauza caldurii imposibile. Milioane de europeni obisnuiesc sa-si faca vacantele de vara in regiunea mediteraneana, de la Baleare la Grecia si Tunisia. Din cauza fenomenului de incalzire globala , nepotii turistilor care aleg azi sudul Europei si nordul Africii pentru concediu vor trebui sa se gindeasca de doua ori inainte de a zbura spre aceleasi destinatii. Ultimele prognoze pe termen lung anunta ca, peste 60 de ani, vara va fi sufocanta in jurul Marii Mediterane: 43 de grade la Roma, 45 la Atena si 40 la Valencia. Mergind spre interiorul continentului, va fi aceeasi atmosfera de cuptor. La Bucuresti, Paris sau la Praga, termometrele vor arata cu peste sapte grade mai mult decit in prezent, potrivit unui studiu publicat in revista americana „Geophysical Research Letters“. Spre sfirsitul acestui secol, in zona mediteraneana, numarul zilelor caniculare dintr-un an va creste de la doua pina la cinci ori, anunta studiul la care au colaborat cercetatori americani, chinezi si italieni. „Fenomenele extreme, de genul valului de caldura din 2003, vor fi ceva normal. Aceste fenomene sint din ce in ce mai frecvente, din pricina cresterii gazelor cu efect de sera“, precizeaza coordonatorul studiului, Noah Diffenbaugh, profesor in stiintele atmosferei si pamintului la Universitatea din Purdue. In comunicatul de presa emis de universitatea sa, specialistul climatolog mai spune ca exceptiile de azi vor deveni regula de miine. Cu alte cuvinte, cele mai calde zile de vara din prezent vor fi printre cele mai „racoroase“ zile de la sfirsitul acestui secol. Pentru a scruta viitorul nostru climatic, cercetatorii au utilizat computerul Centrului National de Clima din Beijing. Programul acestuia a fost „hranit“ cu informatii conforme cu doua scenarii globale, unul pesimist, celalalt optimist. Conform primului, emisiile de dioxid de carbon si de alte gaze cu efect de sera vor creste exponential , ajungindu-se la o valoare dubla in aproximativ 60-70 de ani. A doua ipoteza sustine ca emisiile vor avea o crestere mai putin galopanta, datorita masurilor stricte ce vor fi impuse pentru protejarea mediului. In aceasta varianta optimista a scenariului, gazele cu efect de sera ar creste abia cu 50%. In urma prelucrarii informatice a datelor, s-a obtinut tabloul cu temperaturile extreme din zona mediteraneana. Rezultatul e foarte util pentru ca indica zilele cu „stres termic“ care pot periclita sanatatea copiilor si a virstnicilor. Rezultatele celor doua scenarii nu sint incurajatoare nici pentru locuitorii regiunii mediteraneene, dar nici pentru afacerile turistice dezvoltate aici. Mergind spre interiorul continentului, situatia sta cam la fel. In Parisul de peste 70 de ani, in cele mai fierbinti zile, mercurul termometrelor va ajunge la 35 de grade Celsius (in prezent sint 27), conform scenariului pesimist. Chiar si noptile de vara vor fi mai calde cu patru grade. In Roma si Tel Aviv, perioadele caniculare vor deveni o regula, mercurul urcind la 43 de grade Celsius sau chiar mai mult. In Atena sau in Alger se va ajunge la 46 de grade, iar noptile nu vor scadea sub 28-29 de grade Celsius. Nici Bucurestiul nu va fi scutit de o canicula prelungita. In viitor va fi la fel de cald ca la Roma, temperaturile „normale“ pentru vara urmind sa treaca peste 42 de grade Celsius, cu zece grade mai mult fata de mediile masurate in a doua jumatate a secolului 20. Rezultatele scenariilor climaterice pentru regiunea mediteraneana, in perioada 2071-2099, mai arata ca zonele cu cele mai fierbinti zile vor fi cele din regiunea de pe coasta africana, unde vor exista chiar si 40 de zile de canicula. Turistii si locuitorii vor fi afectati de temperaturile exagerate si in Portugalia, pe coasta de est a Spaniei sau in sudul Italiei. Acelasi stres termic va fi resimtit si pe insulele favorite pentru vacantele de vara: Cipru, Creta sau Mallorca. „In scenariul de incalzire globala, zona mediteraneana va fi cea mai afectata regiune din intreaga lume. In plus, aceasta parte este foarte vulnerabila la schimbarile de clima, acestea afectind puternic populatia locala“, declara Filippo Giorgi, de la Centrul International de Fizica Teoretica din Trieste, intr-un comunicat de presa al Universitatii Purdue. Profesorul Noah Diffenbaugh, coordonatorul studiului, spune ca datele prognozate trebuie privite mai degraba ca un avertisment si ca existe sanse de a evita scenariul pesimist. „Trebuie sa investim urgent pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, pentru a impiedica aparitia unor valuri de caldura mai puternice“, afirma Diffenbaugh. Datele publicate de el si colaboratorii sai confirma predictiile proiectului european de cercetare a climei „Prudence“. Din ambele surse se contureaza o tendinta clara de sporire a numarului valurilor de caldura in Europa si mai cu seama in regiunea sudica. „Peste vara, terenurile de aici sufera de un puternic deficit de apa, asa ca nu mai apare fenomenul de vaporizare“, explica fizicianul si climatologul danez Jens Hesselbjerg Christensen, unul dintre coordonatorii proiectului „Prudence“. Lipsa vaporilor face ca intreaga energie solara emisa sa se transforme in caldura, intensificind canicula.