Ne petrecem 25 de ani din viaţă dormind

O persoană matură petrece în medie aproximativ 25 de ani din viaţă dormind. În acest context, problema insomniei a trezit un viu interes, transformandu-se într-o industrie de milioane de dolari. Medicamentele folosite pentru inducerea somnului reprezintă sectorul cu cea mai rapidă creştere de pe piaţa produselor medicale, în situaţia în care 12 la sută din pacienţii care se prezintă la medic suferă de această problemă. Cazul varstnicilor este însă unul aparte. Medicii consideră că beneficiile aduse de aceste medicamente, bătranilor, sunt de două ori mai mici decat riscurile. Cele mai frecvente efecte nedorite ale sedativelor sunt ameţeala, pierderea echilibrului sau durerile de cap. Conform specialiştilor, aceste medicamente trebuie tratate ca o soluţie pe termen scurt, pentru a ajuta oamenii să se readapteze la un tip de somn normal. O realitate asupra căreia cercetă­torii ne atrag atenţia este reducerea semnificativă a orelor de somn, timpul alocat odihnei zilnice scurtandu-se. Tremurul fin al mainii, dificultatea de concentrare, creşterea sensibilităţii la durere şi intoleranţa la zgomote sunt printre primele indicii ale scurtării perioadei de odihnă. Sunt numeroase motive pentru care o persoană nu poate dormi, unul dintre acestea fiind ritmul de viaţă alert. Medicii psihiatri consideră că, pe langă încurajarea oamenilor să fie cat mai activi şi să consume cat mai multe legume şi fructe, şi somnul trebuie tratat ca o parte vitală a sănătăţii pacienţilor. Lipsa somnului îngraşă Lipsa somnului face să scadă reflexele şi să apară oboseala, favorizand şi producerea accidentelor. O altă consecinţă a insomniei este creşterea greutăţii corporale. Astfel, aflăm că nu somnul mult îngraşă, ci lipsa acestuia. Somnul pe apucate şi pierderea nopţilor pot provoca schimbări metabolice ce duc la obezitate , diabet, rezistenţă crescută la insulină sau chiar boli cardiace . Studiile au arătat că, în cazul copiilor cu varsta de pană la doi ani, somnul insuficient conduce la obezitate în jurul varstei de şapte ani. Explicaţia constă în faptul că insomniile la o varstă fragedă dezechilibrează organismul, în special funcţiile care reglează apetitul şi consumul de energie. Conform descoperirilor cercetă­torului britanic R. Taheri, la adulţii care obişnuiesc să doarmă numai cinci ore pe noapte, nivelul hormonului care creează senzaţia de foame este cu aproape 15 la sută mai ridicat decat la persoanele care se odihnesc opt ore. Un alt lucru de care trebuie să ţinem cont este tendinţa de a lenevi cat mai mult în weekend. Deşi este bine să ne odihnim şi să ne încărcăm bateriile, medicii ne atrag atenţia că, pentru a nu apărea un dezechilibru în organism, nu trebuie să dormim mai mult de două ore în plus la sfarşitul săptămanii. Pastile antidormit Studiile arată că, în viitor, ziua de muncă de 24 de ore va fi posibilă, chiar dacă nu va reprezenta cea mai bună soluţie pentru noi. Cercetătorii consideră că oamenii vor avea posibilitatea de a lua pastile capabile să înlăture nevoia de somn, oferindu-ne cateva ore în plus pe zi.