Studiul a fost efectuat pe un esantion de aproximativ 1.200 persoane cu varsta intre 15 si 29 de ani. “Munca nu este privita de catre tinerii romani ca o cale importanta de reusita in viata in Romania. Doar 11% dintre cei intervievati considera munca drept primaconditie pentru reusita in viata, in Romania.”
Tinerii cred ca pentru a reusi in viata cea mai imporatanta conditie este provenienta dintr-o familie instarita. Lipsa increderii in bunastarea unui trai in Romania, reprezinta o erodare a motivatiei muncii tinerilor din ziua de azi.
Tinerii care nu au experienta au asteptari salariale medii care se ridica la 300 de euro si cresc pana aproape de 500 de euro in jurul a trei ani de experienta.
In Romania, cele mai vanate functii sunt in
IT, marketing, vanzari, resurse umane si proiectare/design.
„Desi tinerii au declarat in proportie de 82% faptul ca una din conditiile fara de care nu ar accepta un loc de munca ar fi un salariu bun, in realitate, doar 35% sunt multumiti de salariul pe care il obtin. Mai mult, cand se refera la ocupatia actuala in general, se declara a fi multumiti si foarte multumiti doar 16,5%, iar cand se raporteaza la nivelul de trai se declara multumiti si foarte multumiti numai 10,5% dintre tinerii respondenti”
Piata muncii din Romania ofera sanse reduse pentru absolventi
Implicarea angajatorilor si a partenerilor sociali relevanti este foarte limitata in ceea ce priveste planificarea educatiei universitare. Din perspectiva relevantei invatamantului superior la cerintele pietei muncii pot fi mentionate urmatoarele
dificultati:
- Sistemul nu este corelat cu nevoile unei piete a muncii dinamice
- Absenta unor echivalari clare intre formarea universitara si criteriile de pe piata muncii
- Absenta unor studii si analize sistematice privind corelatia existenta intre oferta
de formare universitara si cerintele pietei muncii
- Utilizarea unor pachete educationale inguste (peste 270 de specializari) a
determinat numeroase paralelisme, nefolosirea optima a resurselor financiare,
dificultati in definirea adecvata anormelor didactice si a ingreunat insertia
adecvata a absolventilor pe piata muncii
- Inconsistente in dezvoltarea unei strategii de consolidare a parteneriatului cu mediul economic si social.
Parteneriatele cu comunitatea de afaceri sunt insuficient dezvoltate.
Cea mai mare problema cu care se confrunta absolventii invatamantului superior este legata de
"lipsa de experienta". Companiile incep, totusi, sa renunte la aceasta conditie si ofera locuri de munca atata timp cat tinerii parcurg mai multe stagii de practica in perioada anilor de facultate.
Anual, pentru absolventii de invatamant superior , la nivel national, sunt disponibile, aproximativ, 1.000 de locuri de munca. Numarul cererilor este cuprins insa, tot la nivel national, intre 100.000 si 120.000.
Situatia este si mai grava in ceea ce priveste numarul absolventilor clasei a XII-a: numai in Bucuresti sunt, aproximativ, 20.000, plus inca 60.000 in localitatile din tara.
Asadar, in total, este vorba de aproape 200.000 de tineri absolventi care au nevoie de locuri de munca. Potrivit unor estimari neoficiale, aproape 90% dintre absolventi isi gasesc de lucru prin „forte proprii“. Tot raman, insa, anual, 20.000 de tineri care nu au nici o sansa sa se angajeze.
“Tot in strainatate e mai bine !” - convingerea multor tineri
Dupa integrarea in UE, un pericol pe piata muncii il constituie migrarea fortei de munca bine pregatite. Astfel, una din patru persoane ia in considerare cautarea unui loc de munca in strainatate in urmatorii trei ani. Mai mult decat atat, doar 21% dintre tineri cred ca se pot realiza mai usor in Romania, decat in strainatate.
Integrarea in UE si politicile Guvernului de a atrage angajati duc la cresterea optiunilor tinerilor catre angajatorii institutionali facand, astfel, si mai acerba lupta pentru talente.
Solutii pentru stoparea declinului demografic national si a exodului tinerilor din tara noastra
Populatia Romaniei a scazut cu un milion in perioada 1992-2005 si continua sascada. Aceasta tendinta este determinata de fertilitatea scazuta (1,3 copii la o femeie - in loc de 2,1- care ar asigura inlocuirea populatiei) si de migratia externa mare (aproximativ doua milioane de romani se afla legal in strainatate, dar numarul celor plecati ilegal este necunoscut).
Pentru a nu se ajunge la aceasta situatie, se propune:
- reformarea sistemului de sanatate, de educatie si de asigurari sociale, astfel incat sa se incurajeze natalitatea, scolarizarea si incadrarea pe piata muncii dinRomania
- atenuarea, pe cat posibil, a efectelor nefavorabile in planul pietei muncii nationale – destructurare a ofertei de forta de munca si necorelare cu cererea pietei nationale; in medie un nivel mai scazut de educatie si pregatire profesionala a fortei de munca prezente pe piata muncii comparativ cu structura absolventilor din sistemul de educatie initiala, si, complementar un potential creativ mai redus, nesiguranta a ocuparii, cresterea insecuritatii locului de munca; performante productive relativ mai modeste;
- cresterea numarului de salariati (care constituie o posibilitate deschisa
indeosebi tinerilor).
Scaderea numarului de salariati este cauzata de migratia externa ridicata in randul adultilor de varsta productiva si de munca la negru . Desi populatia activa numara 10,5 milioane, doar 4,5 milioane contribuie la sistemul de asigurari sociale. In timp, cei care lucreaza in economia gri vor atinge varsta pensiei si, fara sa fie asigurati, vor apela la sistemul de asistenta sociala, solicitand din bani publici venitul minim garantat sau alte ajutoare sociale . Pentru ca populatia activa va fi mai putin numeroasa, impozitele vor creste semnificativ.
Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse promoveaza politici pentru piata muncii destinate tinerilor cu urmatoarele
obiective:
- o cresterea ratei de ocupare
- o imbunatatirea situatiei lor sociale
- o incluziunea pe piata formala a fortei de munca
- o dezvoltarea capitalului uman
In acest sens, se urmareste integrarea profesionala a tinerilor prin
masuri generale si specifice:
- Stimulente financiare la incadrare, ex: prima de angajare
- Subventii din bugetul asigurarilor de somaj pentru angajatori
- Scutiri de plata pentru contributiile la somaj
- Cheltuieli cu formarea suportate din bugetul asigurarilor de somaj
- Credite in conditii avantajoase cu dobanda preferentiala
- Sustinere financiara pentru ucenicia la locul de munca
https://acasa.ro
165
60
