Cele patru brăţări dacice furate din situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia în 2001 şi răscumpărate de statul roman contra sumei de 980.000 de lei au ajuns, luni seara, în Romania. Brăţările vor fi expuse la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, cel mai probabil în jurul datei de 15 ianuarie , iar publicul va avea acces la ele cel puţin o lună şi jumătate, după cum ne-a declarat Paul Damian, directorul adjunct al MNIR .
O delegaţie romană formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii, printre care Ministerul Culturii şi Cultelor şi Poliţia Romană, a adus în ţară cele patru brăţări dacice, preluate de la poliţia germană. Au fost arătate, pentru prima oară în public, luni seara, la Parchetul Instanţei Supreme. În prezent, se găsesc în depozitul tezaurului Muzeului Naţional de Istorie, la care au acces doar două persoane, urmand ca la începutul săptămanii viitoare să fie expuse vizitatorilor.
În acest sens, s-au luat "măsuri excepţionale" de pază, suplimentandu-se numărul jandarmilor, ne-a declarat Paul Damian, directorul adjunct al MNIR. Cele patru brăţări dacice, obiecte de patrimoniu naţional, care aparţin epocii geto-dacice clasice (secolele II î Hr-I d.Hr.) şi care se presupune că ar fi aparţinut unor conducători politici ai geto-dacilor, fac parte dintr-un număr de 27 piese din aur, dintr-un total de 822 de obiecte descoperite în spaţiul locuit de geto-daci.
Alte două brăţări, localizate
În septembrie 2006 a fost descoperită o altă brăţară dacică din aur la unul dintre standurile Expoziţiei Bienale de la Grand Palais din Paris, fiind confiscată de statul francez. "Cea de-a cincea brăţară este încă în Franţa şi ar trebui expertizată în jurul datei de 15 ianuarie, după care judecătorii trebuie să ia o decizie în privinţa repatrierii ei. Brăţara a făcut obiectul unei încercări de vanzare din partea unor comercianţi. Ea va fi înapoiată statului roman fără răscumpărare", ne-a spus Virgil Niţulescu, secretar general în Ministerul Culturii şi Cultelor. Acesta a precizat că "există indicii cu privire la localizarea altor două brăţări".
Virgil Niţulescu a declarat pentru Adevărul că brăţările, descoperite în 2001, "au făcut obiectul unei comenzi venite din afara graniţelor ţării şi au fost traficate prin Serbia. Trebuie să spun foarte clar că ele nu au fost descoperite întamplător. S-au utilizat mijloace de detectare a metalului şi s-a ştiut, aşadar, unde să se sape. S-a avut, din start, intenţia clară de a se sustrage aceste obiecte. Este vorba despre un grup mafiot mare, organizat. Sunt implicate zeci de persoane în acest jaf".
Cercetările au cuprins 15 state
Secretarul general al MCC a subliniat că cercetările efectuate de Romania, prin intermediul Parchetului şi al poliţiei, s-au întins pe terioriul a 15 ţări din Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Virgil Niţulescu a menţionat că cele patru brăţări au fost recuperate cu suma de 980.000 lei (suma iniţială plătită de fostul proprietar) de la un "colecţionar" din SUA. "Nu avem dovada că este colecţionar", ne-a spus Niţulescu. "Nu s-a putut face o evaluare în bani a acestor obiecte. Trebuie să spun că cele patru brăţări, care au fost aduse ieri în Romania, sunt primele care ajung într-un muzeu.
Celelalte se află în maini private. Niciuna dintre ele nu a fost evaluată de un profesionist. Ele au făcut obiectul unor tranzacţii evident pe sub mană. Nu s-a ştiut că în civilizaţia dacică există brăţări din aur. Acestea sunt primele din acest metal preţios, descoperite pană acum la noi, motiv pentru care ele pot schimba cu totul percepţia pe care o au cercetătorii asupra civilizaţiei dacice". Se speculează că o singură brăţară ar valora 1.500.000 de euro . "Încă nu s-a făcut o evaluare. Expertiza se va face cat de curand şi va fi una ştiinţifică, cu privire la calitatea aurului, provenienţa lui, după care cercetătorii se vor pronunţa cu privire la importanţa culturală şi ştiinţifică a acestor brăţări. Nu există nicio îndoială că sunt originalele", a menţionat secretarul general al MCC.
Demnitari romani implicaţi în traficarea obiectelor de patrimoniu
La conferinţa de presă de la Parchetul Instanţei Supreme, şeful Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul ICCJ, Marius Iacob, a declarat că, în dosarul privind dispariţia unor obiecte de patrimoniu, în atenţia Parchetului se află mai mulţi demnitari romani, printre care Dan Iosif şi Adrian Năstase. El a arătat că împotriva acestora nu s-a început urmărirea penală, precizand că dosarul este în curs de finalizare şi că ar putea fi dată o soluţie în aproximativ o lună. De-a lungul timpului, în ancheta privind comorile dacice au mai apărut şi numele lui Ioan Talpeş şi Sergiu Nicolaescu, dar, pană acum, nimeni nu a putut dovedi nimic.
Ancheta se desfăşoară cu dificultate
Ancheta în cazul dispariţiei brăţărilor dacice a început în vara anului 2005. Atunci, 13 persoane acuzate de sustragerea brăţărilor dacice şi monedelor din situl arheologic Sarmisegetusa Regia au fost trimise în judecată, după ce Parchetul de pe langă Curtea de Apel Alba -Iulia a finalizat urmărirea penală. Cele 13 persoane au fost acuzate că ar fi făcut detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument istoric administrat de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
Potrivit anchetatorilor, ei ar fi dezgropat 15 brăţări dacice din aur, în valoare totală de 1,5 milioane de euro, pe care le-ar fi traficat ilegal pe piaţa neagră din străinătate. Cea mai mică brăţară ar avea 800 de grame, iar cea mai mare, 1,8 kilograme. Ele sunt în formă de spirală şi se termină cu două capete de şarpe. Brăţările au şi o mare valoare istorică. Arheologii spun că aceste bijuterii ar putea fi mai valoroase chiar decat "Cloşca cu puii de aur" .
Adrian Năstase: "Voi face plangere la CSM"
Adrian Năstase spune că declaraţiile procurorului Marius Iacob sunt "explicabile, pentru că el este o sculă folosită de Monica Macovei împotriva mea. El a fost numit, în 2005, şef al penitenciarelor de către actuala ministră a justiţiei şi astfel a reuşit să obţină nişte declaraţii de la unii deţinuţi a căror memorie a fost împrospătată subit". Năstase a mai spus că totul a pornit de la Augustin Lazăr, în 2005, la Alba Iulia, cand acesta a legat de numele său o acţiune de trafic de obiecte de patrimoniu, care se adaugă la "nenumăratele atacuri politice". "Eu am adus în ţară nenumărate obiecte de patrimoniu şi documente de arhivă. Unele dintre ele le-am cumpărat personal şi le-am dat statului roman. Sunt revoltat de ceea ce face Marius Iacob acum. S-a spus că eu am vandut unui prinţ belgian obiecte de patrimoniu, ceea ce nu este adevărat", a mai spus Adrian Năstase. El conchide că este vorba despre o afacere politică murdară şi că va face din nou plangere la CSM.
Dan Iosif: "O spălare de bani"
Aducerea celor patru brăţări în Romania este, potrivit lui Dan Iosif, "o spălare de bani". "Piesele, nu contest, poate sunt din aur, dar, după cum arată, par a fi turnate recent, nu pe vremea dacilor. În plus, nu înţeleg în baza cărei expertize a adus statul roman brăţările în ţară şi a dat pe ele cinci milioane de dolari drept răscumpărare", a declarat Dan Iosif. "Eu ştiu că, în momentul în care dai nişte bani publici, banii cetăţenilor, trebuie să ai nişte evaluări făcute deja, nu să aduci obiectele în ţară şi să faci evaluarea după aceea", a mai spus demnitarul.
Referitor la faptul că se află printre demnitarii care sunt în atenţia Parchetului în dosarul privind dispariţia unor obiecte de patrimoniu, Dan Iosif spune că el nu a fost anunţat despre acest lucru. "Nu ştiu şi nu am fost anunţat nici oficial, nici neoficial, în afară de ceea ce spune presa. Acum un an şi jumătate mi-au intrat în casă doi poliţişti, fără mandat, doar cu o poză în mană. Nici acum nu ştiu ce au vrut. Aş fi putut să îi împuşc în legitimă apărare, deoarece aceştia au intrat fără voia mea în locuinţă. Dosarul despre care vorbesc procurorii are la bază două declaraţii luate de la nişte puşcăriaşi, închişi pentru trafic de droguri şi o poză, o captură de fapt, după o emisiune televizată de acum trei, patru ani", a mai spus Iosif.
https://acasa.ro
165
60
