Social

Mineriada continua

Sociologii spun ca violentele din anii ’90 s-au transformat in unele indirecte, mai ales prin internet si televiziuni. Azi se implinesc 17 ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990. Cu toate acestea, nu se mai vorbeste aproape deloc despre unul dintre cele mai mari prejudicii ale mineriadei: exodul tinerilor. Zeci de mii de tineri au parasit atunci definitiv Romania. In tot acest timp, mineriada, ca forma de violenta, continua zi de zi. De multe ori, se trece, de la simple injurii, catre incitari la violenta discriminatorie. Sociologii spun ca mineriadele i-au determinat pe multi dintre romani sa plece si sa nu se mai intoarca vreodata in tara. Specialistii sunt de parere ca, dupa 1990, romanilor le-a intrat in reflex sa se comporte violent in societate pentru a-si sustine diferitele drepturi. Mineriadele au fost un soc nu numai pentru romani, ci si pentru lumea occidentala, care de atunci a inceput sa-i vada ca pe niste salbatici. In anii de dupa mineriada, romanii ieseau in strada pentru actiuni de tot felul, de la proteste antiprivatizare pana la cereri de mariri de salarii", spune sociologul Marius Kivu, directorul institutului IPSOS. Violentele anti-gay, o mica mineriada Sociologul adauga ca, in timp, mineriadele din strada s-au estompat, iar violenta directa din strada s-a transformat intr-o violenta indirecta, prin intermediul mijloacelor mass-media si a internetului. In opinia acestuia, modul de gandire amintit mai sus, chiar daca nu se mai manifesta cu bata in strada, a ramas in societate, iar romanii cand cer ceva recurg la argumentul ca ce vor ei e vointa generala. Marius Kivu spune ca violentele de la "Festivalul Diversitatii" au fost tot un fel de mineriada. "Spun asta pentru ca un grup de oameni considerau ca ceea ce e normal pentru ei trebuie sa fie normal pentru toata lumea", mai precizeaza sociologul. Mentalitatile s-au schimbat foarte putin Psihiatrul Florin Tudose arata ca intoleranta romanilor a ramas la fel ca in anii ’90. "Prejudecatile si mentalitatile s-au schimbat foarte putin, iar sintagma "cine nu e cu noi e impotriva noastra" s-a schimbat de fapt in "cine nu e ca noi e impotriva noastra", spune Florin Tudose. Specialistul considera ca mineriada a sadit in mintea oamenilor faptul ca violenta ar putea rezolva ceva si huiduindu-i pe ceilalti inseamna ca ai dreptate. "Din cauza ca tot ce s-a intamplat atunci nu s-a clarificat, si in continuare autorii morali ai violentei sociale extreme din anii ‘90 au continuat sa considere public modul de manifestare de atunci ca fiind calea corecta, violentele s-au perpetuat", explica Florin Tudose. Depasirea limitelor decentei, alt mod de manifestare a violentei Dupa aproape doua decenii de la evenimentele din 1990, liderii partidelor, si nu numai, nu ezita sa foloseasca, in disputele politice, un limbaj inadecvat cu demnitatea publica pe care o exercita. Limita decentei este depasita cu precadere inaintea momentelor electorale. Campania pentru referendumul din 19 mai si motiunea de cenzura impotriva Cabinetului Tariceanu, care puteau conduce la anticipate, au zdruncinat serios nervii politicienilor. Presedintele Traian Basescu a dat tonul insultelor si aprecierilor jignitoare din ultima vreme, adresandu-se unei jurnaliste mai insistente cu apelativul „pasarica", pentru ca apoi sa o catalogheze drept „ tiganca imputita ". Ce-i drept, seful statului a folosit expresia amintita intr-o discutie privata cu sotia sa. Nici liderul PNG, Gigi Becali, nu se arata indulgent cu ziaristii, el apreciind ca aceia care il critica sunt „homosexuali". Premierul Calin Popescu Tariceanu a dovedit, zilele trecute, in parlament, ca nu le poarta prea mult respect fostilor parteneri din PD. El i-a facut „momai" pe senatorii si deputatii democrati, iar pe vicepresedintele Cezar Preda „tampit". Ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, nu a facut nota discordanta cu seful sau pe linie guvernamentala si de partid, trimitandu-l la psihiatru pe Traian Basescu. Nicolaescu a apreciat ca presedintele sufera de mai multe boli care intra in categoria bolilor psihice. Justitia, in corzi Actul de justitie nu a fost lipsit nici el de diverse forme de "mineriade". Astfel ca tot mai multe persoane ajunse in fata anchetatorilor au reclamat dosarele deschise pe numele lor ca fiind o forma de presiune politica. Desi arestarile in lumina reflectoarelor cu catuse fluturate la ore de maxima audienta au mai apus, condamnarile definitive si irevocabile inca se lasa asteptate. Formele de presiune manifestate de politic asupra justitiei sunt inca reclamate fie ca s-a vorbit despre dosare inchise pentru a proteja pe cineva, fie despre anchete deschise pentru a "darama" o persoana. La nivel public, aceaste practici au fost insa mereu infirmate de politicienii aflati la putere. Intoxicare on-line Violenta a cunoscut in ultimii ani escaladari si in media. Specialisti din publicitate apreciau recent, pentru "Adevarul", ca violenta prezenta in reclame apare mai frecvent tocmai din cauza raspandirii acesteia in viata reala. Violenta a trecut si in mediul on-line, unde protectia anonimatului permite multora sa se exprime peste limita decentei pe forumuri si bloguri. Cu atat mai mult, se trece adesea peste simple injurii, catre incitari la violenta discriminatorie, impotriva unor categorii fie ele etnice, sexuale sau sociale. Mai mult, internetul a devenit o puternica sursa de intoxicare si manipulare, prin raspandirea de mesaje menite sa puna pe jar o mare masa de oameni. Mii de „golani" au ales exilul in epoca mineriadelor Dupa ce au fost alungati din Piata Universitatii, "golanii", si nu numai ei, s-au cam saturat de Romania. Unii spun ca au plecat de frica, altii din cauza perspectivelor sumbre. Regizorul Sorin Iliesiu povesteste pentru ziarul "Adevarul" cum, in iunie 1990, a fost la un pas de a deveni francez. In iunie 1990, era la Paris, ca sa filmeze "Apocalipsa dupa Cioran". "Am filmat acel interviu cu Cioran pe 18-19-20, cand minerii inca nu plecasera din Bucuresti. Am inteles, dupa aceea, ca de fapt, au mai ramas o luna in Bucuresti. Cioran era pur si simplu cutremurat! Evident ca am fost tentat sa raman la Paris, dar nu puteam face asta fara acordul sotiei mele, care, in cele din urma, mi-a spus ca ea vrea sa ramanem in Romania. De fapt, si eu, in sinea mea, doream sa ma intorc, dar nu voiam ca nevasta sa-mi scoata ochii, mai tarziu, pentru ca nu am profitat de chestia asta. Poate ca, din punct de vedere material, as fi avut o viata mult mai buna la Paris, dar, spiritual, in niciun caz", explica Iliesiu. Spre deosebire de Iliesiu, alti doi fosti studenti la IATC, Sorin Dragoi si Alina Teodorescu, nu au rezistat tentatiei de a deveni "golani" autoexilati. "A fost o perioada foarte neplacuta din viata noastra. Am fi ramas in Romania daca nu s-ar fi intamplat atunci. Noi am plecat cu o saptamana inainte de venirea minerilor la un festival de film , in Israel. Urma sa revenim peste doua saptamani. Rebengiuc, rectorul nostru, ne-a trimis vorba prin familiile noastre sa ramanem inca o perioada, pentru ca se stiu numele tuturor celor care au participat in Piata Universitatii", povesteste Alina Teodorescu. La randul sau, Sorin Dragoi povesteste: "Era o situatie debusolanta. Aproape o luna, colegi de-ai nostri si prieteni din Piata Universitatii fusesera inchisi. Din cauza acestei situatii neclare prelungite, cu ajutorul unei vize turistice, am hotarat sa mergem in Germania. Aici, ne-am terminat studiile la Institutul de film din Munchen, ne-am casatorit. In ’96, asteptam mai mult de la mandatul lui Emil Constantinescu. Credeam ca mineriada a luat sfarsit. Nu a fost asa". Numarul emigrantilor a crescut anual Mineriada a fost motivul principal care a determinat plecarea din tara a sute de mii de romani. Fuga devenise un fenomen social. "Adevarul" are la indemana cifre de la Institutul de Statistica : 96.929 de emigranti in 1990, 44.160, in 1991 si 31.152, in 1992, fata de o medie de 8.000-10.000 de emigranti in perioada 1999-2005. Conform aceleiasi surse, dupa profesii, in perioada 1990-1991, inginerii, arhitectii, profesorii si medicii au fost cei mai multi. Manualele de istorie vorbesc despre fenomenul „Piata Universitatii" Manualele de istorie dupa care predau profesorii contin foarte putine informatii despre mineriadele din anii ’90. In opinia profesorilor de istorie, atata vreme cat justitia nu a dat verdictul final in privinta evenimentelor de atunci, ei nu le pot politiza in vreun fel. Cartile de istorie vorbesc despre fenomenul "Piata Universitatii" si despre caderea Guvernului Roman. "Mineriadele sunt prezentate fara sa se faca o analiza pertinenta asupra implicatiilor ulterioare. Copiii iau cunostinta despre evenimentele de atunci, dar fenomenul este tratat la suprafata", spune Eugen Orghidon, profesor de istorie de la Liceul "Ion Creanga" din Capitala. Profesorii de la Asociatia Profesorilor de Istorie din Romania (ARIR) spun ca, de la toamna, programa de istorie se va schimba. "Pana acum, mineriadele erau predate la clasele mari de liceu. La clasa a XI-a e prezenta ca studiu de caz, intr-o lectie de recapitulare si evaluare, cu tema «Mineriada din 1990 in marturii divergente», iar la clasa a XII-a, mineriada apare la tema «Statul de drept si institutiile sale», tema care priveste Romania de dupa 1989", spune Mihai Manea, profesor de istorie, presedintele Asociatiei Profesorilor din Romania. Acesta adauga ca mineriada e predata din mai multe perspective. „Sunt prezentate faptele si elevii de clasa a XI-a sau a XII-a sunt pusi sa le judece, sub indrumarea profesorului, daca a fost bine sau rau ce s-a intamplat", mai spune profesorul Manea. „Mineriada din manuale e subiectiva si neclara" Nascuti in acelasi an in care minerii din Valea Jiului devastau Bucurestiul, adolescentii in varsta de 17 ani stiu foarte multe lucruri despre Mineriada din 13-15 iunie 1990. Nu le este inca foarte clar filmul evenimentelor de atunci. "Imi place foarte mult istoria noastra, dar descrierile contemporane sunt subiective si neclare. Mai multe am aflat din reportajele televizate, din care am inteles ca Iliescu a chemat minerii", a spus Natalia, eleva in clasa a XI-a la Colegiul National de Informatica „Tudor Vianu" din Bucuresti. "Tot ce stiu despre Mineriada am aflat de la televizor si din ce mi-au povestit parintii. A fost o miscare a unui grup de tineri care nu erau de acord cu ideile clasei politice de atunci. Ei au fost opriti cu ajutorul minerilor. In urma acestor manifestatii, Miron Cozma a fost incarcerat. Apoi a fost eliberat si reincarcerat, de mai multe ori", ne-a povestit Dragos Rizescu, elev in clasa a XI-a la acelasi liceu. Andreea Stanciu, eleva in clasa a XI-a E la Liceul „Nicolae Iorga" din sectorul 1 al Capitalei, considera ca inca "nu se stie exact cine i-a chemat pe mineri". Manualul de istorie contemporana trateaza in ultimele capitole unele aspecte ale acestui fenomen social, care, potrivit unuia dintre profesorii de istorie de la Liceul „Nicolae Iorga", Cosmin Niculae, "a implicat depasirea din partea unor categorii sociale limitele democratiei si care a afectat credibilitatea Romaniei pe plan extern". Iliescu a cerut interventia armatei Un document, din care redam cateva fragmente, aflat la anchetatori, arata jurnalul activitatii desfasurate de unitatile Armatei in Garnizoana Bucuresti, in perioada 13-15 iunie 1990. In acest document, numele lui Ion Iliescu apare de nenumarate ori. Ora 15.45. "Presedintele Romaniei a cerut telefonic la generalul mr. Schiopu Nicolae, care il inlocuia pe seful MStM, sa se intervina cu doua detasamente de militari din Unitatile MApN in sprijinul trupelor MI existente in Piata Universitatii. Gr. mr. Schiopu Nicolae a propus presedintelui ca MApN sa nu intervina in Piata Universitatii, ci sa se intareasca paza la guvern si televiziune. Ora 16.20. Presedintele tarii a cerut ca armata sa intareasca apararea la celelalte obiective de stat (MI, SRI etc). Ora 17.35 Transmite ordinul sa se foloseasca gazele lacrimogene in zona MI. Spre seara, se solicita chiar un elicopter pentru a lansa fiolele lacrimogene. Ora 19.25 Ion Iliescu il informeaza pe prim-adjunctul ministrului apararii nationale ca pe sediul Politiei Capitalei s-a ridicat steagul verde legionar. Ancheta, inca la Parchet In ultimii 17 ani, dosarul evenimentelor din iunie 1990 a trecut pe la numerosi procurori civili si militari, dar, de aproape fiecare data, s-a intors la Sectia Parchetelor Militare din Parchetul General. In prezent, procurorii militari condusi de magistratul Dan Voinea lucreaza, pe de o parte, la completarea dosarului intors de la instanta, cauza care privea interventia armata din 13 iunie 1990. In dosarul respectiv, cap de afis era generalul Mihai Chitac, pe atunci ministru de interne. Dosarul 13 iunie, completat, mai are acum un acuzat de marca: Ion Iliescu, Un al doilea dosar cuprinde zeci de nume mari ale demnitarilor aflati in 1990 la putere: de la Ion Iliescu si Petre Roman la Gelu Voican Voiculescu si Virgil Magureanu.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea