In opinia psihologului Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), planeta ne va mai rezerva probabil din ce in ce mai des astfel de momente, avand in vedere ca ne purtam asa cum ne purtam cu ea si ca, luptele pentru putere financiara sunt mai subtile, deci mai puternice ca niciodata. “In decursul istoriei am tot fost oricum pusi in situatia de a lua masuri la nivel macro pentru a supravietui cat mai multi si in conditii cat mai bune, deci nu este si nu va fi nici de aici inainte o noutate. Se schimba doar tipul de ”jucarie” care ne provoaca. Am trecut cu bine destul de multi si de aceste sarbatori. Majoritatea, ca de obicei, cu masa plina de mancare si bautura, ”respectand traditii”. Foarte multi strigandu-si dreptul lor la ramuri de salcie de Florii, la lumina unei lumanari luate doar in anumite conditii, la painea si vinul sfintite, considerand ca toate acestea li se cuvin! Poate unii si le-au dorit pentru a mai ”pacali” si imbuna psihicul frustrat de statul in casa. Poate pentru ei a fost ca o gura de ”normalitate”. Insa, ce este cu adevarat aceasta ”normalitate”, ce ni se cuvine cu adevarat si ce facem noi de fapt in viata pentru a avea aceste pretentii?, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.
Poate exista cu adevarat Paste in plina pandemie?
Totodata, specialistul afirma ca ne rugam cand ne doare si avem o nevoie, ne ducem la biserica (daca ne ducem) si apoi barfim si ce vedem acolo, si ce vedem in viata de zi cu zi. “Tinem cu dintii de o lumanare cu lumina (de la Ierusalim sa fie, neaparat!), si de putina paine cu vin, dar am uitat cu totul de post, in special de cel emotional, mental si atitudinal. Tinem de niste oua colorate si, mai ales, de traditionalul miel (daca nu ne place mielul, gasim obligatoriu niste animale de sacrificat), dar ce legatura au de fapt toate acestea cu a fi un om religios, spiritual? Ce legatura au orgoliul, pretentiile si burta cu nevoile sufletului? Cea mai des intalnita ”traditie” si cea mai controversata este taiatul si mancatul mielului de Pasti”, declara psihologul Laura Maria Cojocaru.
Ce mai sustine astazi aceasta traditie?
- Obisnuinta.
- Placerea gustului.
- Convingerea ca organismul nu rezista fara carne.
- Nevoia inconstienta a psihicului de a se recompensa din cand in cand cu un ”rasfat”.
- Nevoia emotionala de a face ”provizii” fizice care inlocuiesc golurile emotionale: lipsa de iubire, de apreciere, de acceptare, de incredere etc.
- Convingerea ca asa este „religios” recomandat, convingere ce-i creste omului iluzoria speranta ca, daca respecta „traditiile”, i se vor indeplini dorintele. Tot aici putem intalni, bine mascata, frica: ” daca nu respect „traditiile” nu mi se indeplinesc dorintele”.
- Confuzia intre credinta si traditie (cu adevarat apartinand unei religii) si interpretarea la bunul plac al textului religios, pentru ca „alegem sa intelegem si sa practicam ce ne convine”.
Potrivit specialistului, toate acestea sunt motivatii sunt efemere, superficiale sau false.
Ce argumente nu sustin cu adevarat taiatul mielului de Pasti (ca de altfel si porcul de Craciun)?
1. Istorico-religios: La inceputurile omenirii erau facute jertfe omenesti (pentru imbunarea zeilor), apoi apare crestinismul care sustine credinta intr-un singur Dumnezeu. Astfel, in Vechiul Testament raman doar jertfele cu animale. Fata de Vechiul Testament, in care era aplicata legea talionului - „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” – in Noul Testament, Iisus vine cu Legea Iubirii si afirma ca, singura si ultima jertfa de aici inainte este chiar El, ”Mielul lui Dumnezeu”, alegand ca simbol atributele acestei fiinte: nevinovatia, puritatea, simplitatea, iubirea. A preluat astfel jertfa mielului la propriu din Vechiul Testament si s-a facut pe El Miel ca ultima jertfa, dand astfel un exemplu omenirii despre cum era de facut de aici inainte.
2. Medical: Nu exista niciun studiu stiintific care sa sustina acest macel ”traditional” de sarbatori.
3. Psihologic: “Pulsiunea psihica instinctiva legata de instinctul de supravietuire nu este suficienta pentru a fi un argument. Avem mancare pe alese in supermarket-uri, nu mai este nevoie nici sa vanam pentru ea, nici sa ne facem provizii exagerate (nici macar in plin Covid-19!) in camara sau in corpul nostru. Am trecut demult de perioada pesterii si, chiar daca instinctul de supravietuire este inca viu in dotare, avem destula ratiune si evolutie pentru a decide sa traim diferit. A ucide pentru ca: ”am pofta de carne” sau ”pentru ca pot” sau, mai grav, pentru ca ”imi face placere”, inseamna lipsa de empatie, lipsa de inteligenta emotionala, lipsa de grija personala, lipsa de respect de sine, lipsa de respect fata de mediul inconjurator. Lucruri care se intorc impotriva noastra. Scuza suprema a carnivorilor: ”nu am ucis eu animalul, era deja mort cand l-am cumparat de la magazin!”, este pe cat de penibila, pe atat de periculoasa, deoarece reprezinta o lipsa de asumare a faptului ca tocmai ei, cumparatorii/consumatorii sunt determinantii directi ai cresterii animalelor pentru a fi ucise, pentru ca ...bani!”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.
Argumente anti-macelul animalelor de sarbatori si nu numai
1. Istorico-religios: Tocmai exemplu lui Iisus, ultimul ”Miel” sacrificat!
2. Medical: “In momentul in care animalul este supus stresului uciderii, din cauza fricii, este secretata adrenalina si este stimulata producerea acidului lactic, care se fixeaza in muschii ce se contracta si este toxic. Consumarea carnii afecteaza in timp inima si duce la scaderea tensiunii si la tulburari cardiace. Mai mult, organismul uman, la ingerarea carnii, percepe adrenalina in corp si crede ca tu ca persoana esti in pericol, deci va declansa propriul proces de protectie ”lupta sau fugi”, propria adrenalina si propriul cortizol, lucru care consuma foarte multa energie din organism si are ca efect scaderea sistemului imunitar. Iar pe fondul unui sistem imunitar scazut, se poate ”lipi” orice boala. Procesarea carnii de catre organism dureaza mai mult si necesita mai multa energie consumata, deci ne putem simti per total mult mai obositi decat avand un regim vegetarian. Eliminand carnea reusim mentinerea si cresterea sistemului imunitar si mentinerea pe o perioada mai lunga e energiei necesare activitatilor dorite”, explica psihologul.
3. Psihologic: “Atenuarea si chiar eliminarea naturala a atacurilor de panica, anxietatii, depresiei. De ce? Majoritatea fricilor noastre nu ne apartin, nu reprezinta ceva concret si nu stim de unde vin. Ele vin de fapt din substantele eliberate de carnea animalului ucis ingerata de om! Eliminand carnea, eliminam din organism acele substante. In cel mai rau caz, ramanem cu cateva frici, dar stim ca sunt legate de procesele noastre mentale, pe care le putem rescrie. Un alt beneficiu este dezvoltarea empatiei si indirect a abilitatilor de comunicare si relationare. Marirea astfel a sanselor la relatii sanatoase pe toate planurile vietii, ne sustine starea de incredere in sine si in viata, motivatia si tenacitatea pe drumul catre implinirea obiectivelor”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI)
