Marie-Rose Mociornita, curtata mioritic pentru Strasbourg

Alegerile pentru PE reprezinta ocazia perfecta pentru a stabili care este noua ierarhie politica in Romania. Vasile Puscas , Adrian Cioroianu, Jean Marinescu, C.V. Tudor, Gigi Becali sau Nagy Zsolt sint doar citeva dintre numele vehiculate de partide pentru a fi cap de lista la alegerile pentru Parlamentul European (PE). Partidele care nu au cu cine defila in Europa cauta solutii dintre cele mai diverse. Asa s-a intimplat cu Marie-Rose Mociornita, a carei notorietate i-a atras pe taranisti. In pur stil mioritic, o filiala a PNTCD a propus desemnarea acesteia in fruntea listei pentru PE fara ca macar sa o intrebe. Mai mult, ea sustine ca nu este interesata de o asemenea oferta si ca nu are are de gind sa intre in viata politica prea curind. Mociornita a refuzat un post de ministru „Probabil cineva se foloseste de numele meu“, ne-a declarat Marie-Rose Mociornita, care spune ca aceasta nu este prima oferta de a se inregimenta politic. Ea sustine ca, in urma cu mai bine de doi ani, a refuzat oferta PD de a ocupa fotoliul de ministru al Integrarii Europene. Si asta dupa ce in ajunul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale din 2004 a refuzat si propunerea fostului presedinte al taranistilor Gheorghe Ciuhandu de a candida la sefia statului. Cintareti si sportivi Unele formatiuni politice par tentate sa trimita in primele lupte ale bataliei electorale vedete mediatice. „Mi-e teama ca vor veni vedete din spatiul public, cintareti, personaje din lumea sportului. Ei nu vor aduce un plus de expertiza Parlamentului European, dar pot aduce voturi“, considera analistul politic Cristian Pirvulescu . Tentatia de a folosi candidati cu imagine e cu atit mai mare in rindurile partidelor mici, precum PNG sau PNTCD, crede sociologul Mircea Kivu, intrucit o intrare in PE ar marca intrarea lor pe prima scena politica. Folosirea capilor de lista neprofesionisti doar pentru a atrage voturi si retragerea acestora dupa alegeri ar fi insa o mare greseala, sustine Sebastian Lazaroiu , directorul CURS, pentru ca aceasta manevra ar decredibiliza partidele politice atit in PE, cit si in ochii electoratului roman. Becali si Vadim nu renunta Printre cei care si-au anuntat intentia de a candida la scrutinul din 13 mai se numara Gigi Becali si Corneliu Vadim Tudor. Primul mizeaza pe o cota electorala in plina crestere conform ultimelor sondaje, cu care spera sa traga PNG-ul dupa el. Cum insa ambitiile politice ale latifundiarului din Pipera ar viza prezidentialele din 2009, Becali evita sa precizeze daca isi va pastra mandatul de europarlamentar sau daca va renunta la acesta, procedura destul de anevoioasa conform legislatiei europene. La rindul sau, Vadim Tudor a anuntat ca va candida chiar cu riscul de a-si pierde mandatul de vicepresedinte al Senatului. Anonimi cu bani Cum orice campanie costa, pe liste si-ar putea face loc si unii candidati cu dare de mina. Un astfel de nume este pesedistul miliardar Ion Tudor din Vilcea, recomandat de colegi pentru ca „are doua fiice care cunosc citeva limbi straine, deoarece au umblat mult in afara tarii“. Cit de important este capul? „Capul de lista ar putea aduce circa 10-20% din scorul general al partidului“, crede Sebastian Lazaroiu, care explica aceasta previziune prin faptul ca alegerile pentru PE sint organizate mai mult dupa modelul votului uninominal, cu o singura lista nationala si o singura circumscriptie. Ideea lui Lazaroiu este impartasita si de directorul IMAS, Mircea Kivu, care sustine ca un candidat-locomotiva va conta mai mult la europarlamentare decit la alegerile generale. Fara dalmatieni in PE Coalitia pentru un parlament european Curat, formata din mai multe organizatii nonguvernamentale, a stabilit si pentru aceste alegeri mai multe criterii de onorabilitate si va monitoriza candidaturile partidelor, urmind sa dea publicitatii un raport asupra acestora. Astfel, conform CPEC, un eurocandidat ar trebui sa nu fi fost cercetat de DNA, sa nu fi colaborat cu Securitatea, sa nu fie traseist politic, sa nu fie posesorul unei averi disproportionate in raport cu veniturile declarate. Modelul a fost preluat si de vecinii bulgari, mai multe organizatii nonguvernamentale lansind o campanie intitulata „Un Parlament European Curat“.