Lipscani: kitschul din centrul istoric al Bucurestiului

Termopane rosii, gresie lucioasa si aclimatizoare scoase la fatada. Este imaginea de kitsch a caselor de patrimoniu de pe strada Lipscani , „modernizate“ de actualii locatari. Strada Lipscani din Bucuresti era pavata la jumatatea secolului al XIX-lea cu lemn si se remarca prin aerul de epoca al caselor. Acum, imo-bilele au intrat in patrimoniul national si ar trebui sa respecte anumite reguli de redecorare. Desi legea le protejeaza de renovarile trendy ale locatarilor, casele din centrul vechi au fatadele decorate cu placi lucioase de gresie, aparate de aer conditionat, termopane colorate si reclame luminoase. Pe strada Lipscani la numarul 19, casa considerata monument istoric a devenit patiseria Tip Top. Sediul bancii de peste drum se reflecta in geamurile din termopan cu rama rosie. La numarul 40 este un magazin de haine, Lashez. Cu placi mari din gresie maro in josul fatadei, pe trepte, si cu un aparat de aer conditionat pe fatada. Doua numere mai incolo, in susul drumului, doi mesteri trebaluiesc de zor la deschiderea agentiei de turism Go Travel, cu geamuri mari si placi de gresie lustruita pe partea de jos a fatadei. La etaj, trei aparate de aer conditionat stau agatate in exterior. Aurarii de pe Lipscani de la numarul 66 si-au deschis un amanet. De pe placile mari, rozalii, puse pe trotuarul din fata pravaliei, se ridica geamuri din termopan cu rame albe. La numarul 80, vitrina mare a magazinului Sharbek Textil e incadrata de placi gri lucioase. Conform planului urbanistic zonal din 2004, care completeaza Legea privind protejarea monumentelor istorice, nu sint admise folosirea „suprafetelor vitrate de mari dimensiuni“ (adica geamurile mari), „placajul fara relief si lustruit pe intreaga suprafata a fatadei“ (placi de gresie sau de faianta), „retrageri ale constructiei de la aliniament“, precum si „suprafetele stralucitoare de mari dimensiuni“. Este interzisa amplasarea vizibila pe fatadele cladirilor a aparatelor de aer conditionat, a cablajelor si a punctelor de transformare. „Nu poti face dintr-o casa noua una veche“ Maria Berza, vicepresedintele Fundatiei „Pro Patrimonio“, a gasit cauzele: „Usurinta iresponsabila cu care se dau toate avizele conduce la desfigurarea centrului vechi prin nerespectarea stilului arhitectural. Apoi, legislatia insuficient de precisa privind regimul zonelor protejate, fara un regim de sanctiuni descurajant. Toate acestea reprezinta incalcari grave ale legislatiei internationale si romanesti cu privire la protectia patrimoniului construit“. Potrivit arhitectului Stefan Ghenciulescu, redactor-sef la revista“Arhitectura“, centrul istoric al Bucurestiului a devenit deja un kitsch. „Nu poti face dintr-o casa noua una veche. Desenul ferestrei este foarte important pentru imagine, iar termopanele mari si cu rame colorate sau albe sint inspaimintatoare. Peisajul este unul agresiv. Amenzile care se aplica sint simbolice. Legile din Romania sint punitive, si nu stimulatoare pentru aprecierea patrimoniului“, explica arhitectul. Primaria nu intra in peisaj Managerul patiseriei Tip Top, Despina Apostolescu, ne-a spus ca a inchiriat spatiul si ca detine autorizatie. O angajata a agentiei Go Travel, care s-a recomandat „doamna Elena de la Contabilitate“, ne-a transmis ca firma este chiriasa a spatiului, dar ca nu cunoaste problema autorizatiilor. Pe lista autorizatiilor emise de Primaria Bucuresti , aflata pe site-ul institutiei, nu figureaza si avizele caselor de mai sus, considerate monumente istorice. „In ceea ce priveste sanctiunile pentru proprietarii care au facut modificari (…) Directia Inspectie si Control General ne va comunica daca au existat sesizari si controale la adresele respective. Vom aborda solicitarea dvs. ca o sesizare“, transmite biroul de presa al Primariei.