Social

Lipsa de somn afecteaza grav memoria

Somnul are o influenta directa asupra proceselor cognitive si in special asupra memoriei. Privarea de somn inhiba memoria, pentru ca incetineste dezvoltarea neuronilor noi in hipocampus (parte a creierului implicata in procesul memoriei), dar scurteaza si durata de supravietuire a neuronilor, a demonstrat un nou studiu publicat de Academia americana de Stiinte. Cel mai alarmant este insa ca lipsa de somn impiedica nasterea de neuroni, au aratat testele de laborator pe cobai. Neurogeneza (aparitia unor neuroni noi) a fost contestata mult timp, considerandu-se ca nasterea neuronilor nu mai este posibila de-a lungul vietii. Testele efectuate in 1965 de Joseph Altman si Gopal Das au dovedit insa ca regiunile primitive ale creierului de cobai sunt capabile sa nasca noi neuroni. Apoi, s-a observat ca si in cazul canarului se intampla la fel, apoi s-a constatat la primate si in cele din urma la om. Se pare ca in cazul oamenilor, neuronii continua sa ia nastere chiar pana la varsta de 72 de ani! Privarea de somn insa, daca dureaza mai mult de 72 de ore, are consecinte dezastruoase asupra intregului proces de memorie. Lipsa somnului reduce temperatura corporala, slabeste organismul si declanseaza o adevarata furtuna hormonala. Glanda hipotalamica si cea hipofizara sunt obligate sa secrete cantitati mari de anumiti hormoni - corticosteron si progesteron. Iar cresterea concentratiei de corticosteron in sange inhiba pe termen lung neurogeneza - care in cazul mamiferelor adulte se face plecand de la transformarea (diferentierea) unei celule susa in neuron. Inca din 1996 se stia ca stresul diminueaza formarea acestor noi neuroni in creierul soarecilor, insa nu si cat de mare este importanta somnului. Cercetatorii au injectat animalelor de laborator o substanta specifica proliferarii de celule vii - bromodeoxiuridina (Brd-U). Rezultatul a fost ca o parte din celulele marcate cu Brd-U este redusa semnificativ in cazul animalelor supuse la o privare de somn mai lunga de 72 de ore. Numarul a ramas redus timp de o saptamana, chiar si dupa ce au fost lasati sa doarma, iar cobailor le-a devenit cu mult mai greu sa isi aminteasca drumul printr-un labirint. Concentrarea sanguina a corticosteronului a fost si ea masurata si s-a constatat ca, dupa ora a 72-a, acest nivel a crescut foarte mult, paralel cu diminuarea nasterilor de neuroni. Concluzia oamenilor de stiinta a fost ca tocmai acest corticosteron este cel care inhiba proliferarea celulara. Mai exista insa multe necunoscute, pentru ca acelasi hormon pare responsabil si cu declansarea viselor - asa-numitul "somn paradoxal". Acest tip de somn este specific mamiferelor homeoterme (care sunt capabile sa-si regleze temperatura centrala) si mult timp s-a presupus ca el actioneaza ca o compensare pentru ca neurogeneza nu s-ar mai produce la organismele evoluate. Teoria a fost daramata de noile cercetari. Elisabeth Gould reusise sa demonstreze ca trei regiuni ale cortexului unui macac (primata) sunt implicate in procesul luarii de decizii, al memoriei de scurta si de lunga durata, al recunoasterii pozitiei obiectelor in spatiu. Iar neuronii " nou-nascuti " mentin astfel functiile superioare ale creierului, printre care si memoria, chiar si la adulti.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea