Liftul unei macarale a strivit şase oameni

Trupuri strivite, atarnand în gol, prinse de scheletul unei macarale , sange şi membre împrăştiate pe resturile unei platforme de lucru, oameni înmărmuriţi care nu mai ştiau decat să-şi facă cruce, răniţi întinşi pe jos, în stare de inconştienţă, aşteptand ca cineva să le dea o mană de ajutor. Par imagini desprinse dintr-un film de groază, dar din păcate este vorba despre un accident de muncă pe un şantier din nordul Capitalei. Patru muncitori au murit şi alţi doi au fost grav răniţi, ieri, după ce liftul exterior al macaralei pe care o demontau s-a prăbuşit cu tot cu ei, de la o înălţime de peste 30 de metri. Victimele au varste cuprinse între 21 şi 50 de ani. Tragedia s-a produs în momentul în care se efectua dezasamblarea macaralei. Mobilizare de forţe pentru salvarea victimelor Şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, Aurel Udor, a declarat că pentru scoaterea muncitorilor de sub dăramături a fost nevoie de intervenţia a două echipaje de descarcerare, iar la faţa locului au venit peste 30 de pompieri. Apelul de Urgenţă a fost înregistrat în jurul orei 10,30. Victimele atarnau de platforma prăbuşită, iar unuia dintre muncitori îi era secţionată mana. Imediat au fost anunţate şi familiile victimelor. Colegii celor şase priveau înmărmuriţi din clădirea în construcţie şi nu le venea să creadă că ceea ce se întamplă este adevărat. "Erau nişte copii, care îşi caştigau painea. Nu meritau soarta asta. Totul s-a întamplat în cateva fracţiuni de secundă", a spus unul dintre muncitorii care au văzut întreaga scenă. Cei şase lucrau la dezasamblarea macaralei care aparţine firmei "Girueta" şi se aflau în liftul prins de aceasta. A fost sau nu defecţiune tehnică? Din primele cercetări, se pare că motorul liftului s-a oprit brusc, iar platforma a căzut în gol de la o înălţime de aproximativ 36 metri. În afara defecţiunii tehnice se mai iau în calcul eroarea umană şi o pierdere de cunoştinţă a manipulantului. Victimele lucrau la construcţia unei clădiri de birouri, care este ridicată de firma ComNord şi al cărei beneficiar este SC Novo Parc Doi SRL. Beneficiarul construcţiei este în legalitate Primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, ajuns şi el la faţa locului, a declarat că beneficiarul se află în legalitate deplină, avand trei autorizaţii pentru o clădire de birouri de opt etaje, o consolidare de clădire şi amplasarea unei antene telefonice. Construcţia ansamblului a demarat în luna mai a anului trecut, iar acum era la final. Autorităţile au demarat o anchetă pentru a se stabili dacă tragedia a fost un accident tehnic sau o eroare umană. Inspectorii de la Protecţia Muncii vor afla şi dacă muncitorii lucrau legal sau nu. Primarul sectorului 2 a declarat ca acesta este cel mai grav accident de muncă produs în Capitală în ultima perioadă. Indisciplina de pe şantierele europene costă 75 miliarde de euro 200 de euro pe an scoate din buzunar fiecare european pentru a acoperi costurile economice ale accidentelor de muncă petrecute în construcţii. Potrivit unui studiu publicat, în 2004, de Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, nerespectarea standardelor din acest sector economic costă în fiecare an Uniunea Europeană peste 75 miliarde de euro. Cifra este aproximativă întrucat, din cauza problemelor legate de angajaţii neînregistraţi, o cuantificare exactă a costurilor este dificilă. Un studiu efectuat în Marea Britanie evaluează preţul accidentelor şi bolilor profesionale din sectorul construcţiilor, inclusiv cel aferent întarzierilor, absenteismului, asigurărilor şi îngrijirilor medicale la 8,5% din valoarea proiectelor de investiţii. Dacă estimările din Marea Britanie ar fi valabile pentru întreaga UE, rezultă costuri de aproape 200 euro de persoană cauzate de accidentele de muncă. Protecţia muncii pe şantierele din Capitală – sfaturi pentru "Dorel" Instructajul muncitorilor se reduce la "Nu beţi!", iar portul echipamentului de protecţie este opţional. În zona de nord a Capitalei, unde s-au ridicat zeci de şantiere, noţiunea de protecţie a muncitorilor este o necunoscută. Împanzite de macarale şi de muncitori cocoţaţi pe schele, fără să poarte vreun echipament adecvat, multe dintre aceste şantiere se ridică sub privirea "îngăduitoare" a inspectorilor în domeniul muncii. Adevăraţi acrobaţi, lucrătorii stau pe schelele clădirilor de birouri îmbrăcaţi ca în vacanţă. Cu şapcă, în loc de cască, cu o vestă de schi, în loc de haine de protecţie, cu o cingătoare la modă, în locul centurii de siguranţă. Iar acest lucru nu pare să deranjeze pe nimeni. Nici măcar pe managerul de şantier de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, care a declarat pe un ton extrem de liniştit că responsabilul cu protecţia muncii nu stă pe şantier, ci în birou. Directorii lasă angajaţii să greşească "pe riscul lor" "Eu le mai spun din cand în cand să-şi pună căştile, dar dacă ei nu mă ascultă, eu ce să fac? Îşi asumă ei responsabilitatea, e treaba lor", spune directorul aceluiaşi şantier, dl. Moisescu. Însă unul dintre muncitori, care nu a vrut să-şi divulge identitatea de teamă să nu fie concediat, ne-a mărturisit că nimeni, niciodată, nu le-a făcut vreun instructaj. "Ne-a zis, o dată, unul dintre ingineri să nu bem pe şantier. Dar atat. Nu ne-a zis nimic de căşti sau centuri", dezvăluie muncitorul. Explicaţia ne-a dat-o tot managerul şantierului: "Ei lucrează în antreprenoriat , au semnat convenţii civile cu alte firme, aşa că nu e problema noastră. Ei fac ceea ce fac pe proprie răspundere".La cateva sute de metri, pe un alt şantier, situaţia este ceva mai bună. Muncitorii sunt echipaţi cu căşti de protecţie, dar tot fără centuri de siguranţă pentru lucrul la înălţime. Ei se laudă că sunt la curent cu regulile de protecţie a muncii. "Este tot timpul un reprezentant de la protecţia muncii pe şantier. Nu ne instruieşte cu privire la muncă, dar ne aminteşte de căşti şi să nu bem la muncă", spune unul dintre muncitori, Andrei Mihai, în varstă de 53 de ani. Victimele accidentului Morţi: - Dumitru Voinea, 21 de ani, din comuna Răcari, judeţul Damboviţa - Cornel Nicuşor Dumitru, 35 de ani, din Bucureşti - Cătălin Viorel Vasile , 21 de ani, din Bucureşti - Ion Pocovnicu, 50 de ani, din Bucureşti Răniţi: - Adrian Polak, 26 de ani, din Bucureşti - Nicolae Pană, 25 de ani, din comuna Modelu, judeţul Călăraşi Iscir Cartea tehnică a macaralei, de negăsit Purtătorul de cuvant al ISCIR, Cătălin Braşoveanu, ne-a declarat că este primul caz de o asemenea gravitate pe care instituţia la care lucrează l-a avut vreodată. "Nu ştiu să se mai fi întamplat aşa ceva, cel puţin de cand lucrez eu aici. Macaraua era nouă, nu avea mai mult de cinci ani vechime… Platforma care serveşte la montarea şi demontarea macaralei a fost cea care a cauzat accidentul. În mod normal, această platformă urcă sau coboară cu viteză mică. Este posibil ca cineva să fi atins vreo manetă, e foarte greu de spus în acest moment ce s-a întamplat. Pot să spun însă că firma are un angajat autorizat care supraveghea operaţiunea în momentul producerii catastrofei. Persoana în cauză nu a putut fi intervievată deoarece este sub stare de şoc. Este prea devreme însă pentru concluzii. Dar semnalez un aspect: macaraua are o carte tehnică pe care inspectorii noştri au cerut-o, la fel şi procurorul, dar pană la această oră nimeni nu ne-a pus-o la dispoziţie", ne-a spus reprezentantul ISCIR. Inspecţia muncii Vinovaţii riscă închisoarea pentru omor din culpă Verdictul în cazul accidentului de muncă de la şantierul din str. Dimitrie Pompei nr. 6, din sectorul 2, va fi dat peste o lună, a declarat directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă al Municipiului Bucureşti, Mihai Grosu. La locul accidentului au fost găsite bolţurile care ar fi trebuit introduse în corpul macaralei, pentru a fixa liftul exterior pe care se aflau cei şase muncitori. Nicolae Dantes Bratu, şeful adjunct al Inspecţiei Muncii, ne-a declarat că e greu de spus deocamdată cine este responsabil de acest accident şi că pedepsele pot ajunge pană la închisoare pentru omor din culpă. Din expertiza făcută de inspectorii muncii, reiese că liftul Raport Construcţiile, locul întai în topul morţii Peste 500 de accidente, reprezentand 10,7% din totalul pe ţară, s-au înregistrat anul trecut în Bucureşti. Potrivit ultimului Raport anual întocmit de Inspecţia Muncii, în această perioadă, la nivel naţional, au avut loc 5.039 de accidente de muncă, 519 fiind mortale. Aproape 50 de accidente de muncă au fost colective. Potrivit aceleiaşi surse, sectoarele economiei naţionale unde se petrec cele mai multe evenimente de acest tip au fost: construcţiile, cu 14%, extracţia cărbunelui, 7,5%, industria lemnului , 5,2%, şi metalurgia. Cele mai multe accidente de muncă le suferă persoanele care au între 30 şi 40 de ani şi mai puţin de cinci ani vechime la locul de muncă.