Presedintele institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si consilierul primului ministru Marius Oprea a anuntat ieri ca a fost elaborat un proiect de lege care prevede reducerea pensiilor, care in prezent ajung pana la 100 de milioane, ale fostilor securisti si activisti la nivelul minim pe economie.
Prevederile acestui proiect de lege vor fi aplicabile in cazurile in care exista o hotarare definitiva in Justitie despre persoana in legatura cu care a fost sesizata CNSAS. Oprea a aratat ca tinta acestui proiect este eliminareapensiilor pentru activitatile care au avut legatura cu Securitatea sau cu activismul de partid, explicand ca persoana care a muncit intr-o fabrica, dar a si lucrat cu Securitatea sau a fost activist, va primi doar pensia de muncitor.
El sustine ca fostii securisti nu au platit asigurari de stat, ei primind, de fapt, bonificatii, si au beneficiat de tot felul de avantaje, "de care au profitat si dupa 1989". "De fapt, erau niste pensii speciale , cuprinse in unele hotarari ale Consiliului de Ministri din perioada comunista, hotarari care erau tinute secrete", ne-a explicat Marius Oprea.
Consilierul primului ministru precizeaza faptul ca fostii securisti nu au fost incadrati dupa Revolutie in legea de baza a pensiilor, in speta la Casa Nationala de Pensii , ci au figurat in continuare in sistemul privilegiat de pensii al Ministerului de Interne si, mai nou, al Ministerului de Interne si Reformelor Administrative.
Marius Oprea a mai spus ca banii care vor fi recuperati de la securistii deconspirati vor fi indreptati catre pensile fostilor detinuti politici, care traiesc in mizerie. "Proiectul este aproape finalizat, urmand sa aiba loc discutii cu reprezentantii Ministerului Muncii", ne-a declarat Marius Oprea. "La Ministerul Muncii ni s-a spus ca proiectul se sustine. Dupa discutii cu casele de pensii, a reiesit ca pensiile acestea mari nu sunt rezultatul contributiilor la CAS, ci se datoreaza functiilor, deci nu ar fi nici o problema sa fie taiate", a mai spus Oprea.
El a subliniat ca, in timp ce fostii detinuti primesc o indemnizatie de doua milioane de lei vechi, tortionarii lor primesc de la stat in jur de 30, raportul dintre pensiile acestor doua categorii fiind, in medie, de 1 la 7. Oprea a precizat ca majoritatea acestor ofiteri aveau ca pregatire de baza ocupatii ca cea de lacatus, insa primesc pensii foarte mari datorita gradelor obtinute la Securitate.
Ministrul Muncii, Paul Pacuraru, a negat ca acest proiect ar fi ajuns la minister sau ca ar fi discutat cu Marius Oprea despre prevederile unui asemenea act normativ. El sustine ca "tema este corecta", ca nu a fost moral ca fostii securisti sa primeasca o pensie privilegiata. "Dar, din pacate, nu poate sa fie aplicata din punct de vedere juridic.
Un principiu de drept spune ca un bun castigat nu poate fi returnat. si daca am spune ca s-ar putea aplica legea, prin stabilirea in acest act normativ a unor sanctiuni pecuniare, procedurile ar fi extrem de anevoioase", ne-a declarat ministrul Muncii, Paul Pacuraru. Acesta a adaugat ca fostii securisti nu plateau CAS la stat, iar acest sistem privilegiat a continuat si dupa 1989.
La randul sau, directorul Departamentului de Asigurari Sociale din Ministerul Muncii, Georgeta Juganaru, a afirmat ca proiectul in cauza al consilierului primului ministru nu este de competenta ministerului sau, deci nu are nevoie de aviz de la Munca. "Fostii securisti au fost angajati ai Ministerului de Interne.
Ei intra sub incidenta pensiilor acordate de MIRA, potrivit Legii 178/2004, nicidecum a Casei Nationale de Pensii. Ei au un sistem propriu, o legislatie proprie", ne-a explicat Juganaru. Insa ea a tinut sa precizeze ca dupa 1989 nu s-a luat niciodata in discutie problema ca pensiile unor categorii de oameni sau ale unor persoane anume sa fie diminuate, deoarece aceste bunuri au fost stabilite prin lege: "Desi poate unii au avut un cuantum mai mare decat ceilalti, chiar daca au iesit la pensie inainte de 1989".
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
