Dovada: in singurele doua cazuri in care s-au facut pina in prezent inundatii controlate apa a acoperit doar exploatari agricole, nu si case. Lipsa pe o distanta atit de lunga, intre Turnu Magurele si Calarasi, a oricarei brese a dus la mentinerea unui debit crescut al Dunarii si la localitati inundate. Sub amenintarea unei noi viituri, specialistii iau abia acum in calcul spargerea unor diguri exact in zonele pina acum protejate.
Principalul motiv invocat de autoritati este ca, daca s-ar face aceste brese in diguri pentru a inunda controlat anumite suprafete, exista riscul afectarii unor localitati. Dar nu toti specialistii sint de acord cu aceasta expertiza. De la Turnu Magurele pina la Calarasi nu s-a putut inunda nici o incinta agricola, pentru ca la verificarea din teren s-a constatat ca puneam in pericol mii de case, spune Lucia Varga, secretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Ea recunoaste ca ministerul a avut in vedere aceasta solutie, insa autoritatile locale si prefectii au comunicat ca ar fi distrus multe locuinte. Asa pare, ca s-ar fi inundat numai teren agricol. Dar la Greaca se inundau si 2.000 de case, adauga Varga.
Cu toate acestea, de la Turnu Magurele si pina la Oltenita sint suprafete intinse de teren care ar fi putut fi inundate fara a fi nevoie ca localitati intregi sa fie inundate, sustin specialistii in domeniu. Si aceasta deoarece sistemul de diguri din aceasta zona a fost construit tocmai pentru a permite inundari controlate in terenuri agricole pentru a salva zonele locuite. Ar fi fost o solutie, dar sint foarte multe terenuri deja semanate si, in plus, o data pornita apa este greu sa o mai controlezi. Cind debitul Dunarii este foarte mare, iti e teama sa spargi. Asa a fost in zona Costinu-Greaca, unde sint intr-adevar 30.000 de hectare de teren agricol, dar nu s-a facut deversare acolo pentru ca apa sa nu treca de aceasta suprafata si sa ajunga la localitati, ne-a declarat Ion Nastea, directorul Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF), administratorul digurilor din lunca Dunarii.
In alte zone a mers
Cu toate acestea, autoritatile au facut inundatii controlate in doua situatii, insa reprezentantii Ministerului Mediului sustin ca in aceste cazuri lucrurile stateau altfel. La Calarasi-Raul si Facaieni-Vladeni, erau zone agricole si nu existau locuinte, a precizat Varga. In plus, ieri, a fost spart si digul de la Nedea, din judetul Dolj. Decizia de a distruge un dig este luata de MMGA impreuna cu Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta. Insa, daca masura este menita sa previna efectele unei viitoare viituri, ea poate fi initiata doar de catre minister si aprobata ulterior de autoritatile locale. Daca prin spargerea digului urmeaza a se elibera de ape o zona deja inundata, atunci masura este initiata la nivel judetean mai intii, urmind ca aprobarea finala sa vina din partea ministerului.
Nababi de pe vremea PSD
In cazul in care Dunarea va creste din nou, spune seful ANIF, se are in vedere spargerea digurilor in zonele Zimnicea si Greaca. De altfel, portiunea Costinu-Greaca a mai fost vizata de autoritati pentru a fi inundata la jumatatea lunii trecute, dar s-a renuntat la idee fara ca autoritatile sa dea vreo explicatie. Suprafetele agricole din aceste zone sint controlate de oameni de afaceri cunoscuti. La Zimnicea, patronul firmei Interagro, Ioan Niculaie, are citeva mii de hectare concesionate sau atribuite direct de ADS. La Balta Greaca, omul de afeceri libanez Jihad El-Khalil administreaza o suprafata de citeva zeci de mii de hectare. In zona Greaca, Ioan Taracila a luat in concesiune teren agricol (prin firmele Agrocondorul si Argirom), dar acum spune ca a renuntat la el. Nu mai am nici o suprafata de teren in lunca Dunarii. Nu ma intereseaza ce se intimpla in zona, ne-a declarat Taracila.
Greu de urnit
Decizia de a nu face brese in diguri incepe sa isi arate efectele negative. In comuna Manastirea, din judetul Calarasi, situatia a scapat de sub control, desi autoritatile stiau ca va fi inundata. Saptamina trecuta au fost efectuate masuratori in zona si s-a stabilit ca localitatea este cu 17 metri sub nivelul Dunarii. In acest fel, s-a tras concluzia ca in centrul localitatii apa va ajunge de doi metri. Nimeni nu a crezut, dar s-a dovedit ca masuratorile au fost bune, ne-au declarat surse din comandament. In plus, autoritatile spun ca au fost luate prin surprindere. Digul a fost rupt de Dunare chiar in noaptea de Paste si ne-a luat pe nepregatite. Trebuia spart digul in alta zona inainte, dar nu am stiut ce se va intimpla, a spus seful ANIF, Ion Nastea.
Ultimele efecte ale apelor
* Constanta: Sinistratii de la Oltina au inceput sa revina la casele lor.
* Calarasi: Digul de la Tatina, din apropierea Oltenitei, s-a spart. Nivelul Dunarii scade, ca urmare a breselor din digul de la Manastirea.
* Dolj: Genistii craioveni au creat o noua bresa, de 30m, in digul de la Nedeia.
* Tulcea: Faleza orasului este inca sub apa. 60 de gospodarii din Sulina au gradinile inundate.
