Kremlinul ar putea obţine toate activele companiei Yukos

Noile acuzaţii aduse fostului director executiv al Yukos, mihail hodorkovski şi asociatului acestuia, Platon Lebedev, au starnit din nou speculaţiile referitoare la implicarea Kremlinului în declinul celei mai mari companii energetice din Rusia. Un nou scandal ar putea ajuta statul rus să intre în posesia tuturor activelor Yukos. Cei doi, care se află în arest din anul 2003 şi sunt condamnaţi la opt ani de închisoare pentru evaziune fiscală, ar fi putut să fie eliberaţi pentru bună purtare pană la sfarşitul acestui an. Noile acuzaţii, conform cărora Hodorkovski şi Lebedev ar fi delapidat fonduri de 20 miliarde de dolari, fac aproape imposibilă eliberarea lor. Asta pentru că cei doi foşti directori executivi ar putea fi condamnaţi la încă 10 ani de închisoare. Mihail Hodorkovski şi Platon Lebedev sunt acuzaţi de autorităţile din oraşul Chita, din apropierea graniţei cu China, că s-ar fi folosit de fundaţia caritabilă Open Rusia pentru a transfera o parte din bani. Open Rusia a fost şi ea cercetată, iar de anul trecut şi conturile fundaţiei au fost îngheţate. Cel mai bogat om din Rusia, umilit de Putin Înainte de arestarea lui Hodorkovski, spre finele lui 2003, compania Yukos era cel mai mare producător de petrol din Rusia, iar Hodorkovski era unul dintre cei mai bogaţi ruşi şi se bucura de o mare influenţă în cercurile înalte. Revista "Fortune" îl declarase chiar cel mai bogat rus, cu o avere personală de 15 miliarde de dolari. Imperiul său de afaceri şi statutul său au fost zdrobite însă de preşedintele Vladimir Putin, care a susţinut arestarea lui şi a "prezidat" o investigaţie paralelă legată de acuzaţiile de evaziune fiscală, care de altfel au dus Yukos în pragul unei vanzări forţate, conform procedurilor ruse prin care trec companiile falimentare. Acţiunea liderului de la Kremlin a fost considerată o pedeapsă dată lui Hodorkovski pentru ambiţiile sale politice şi pentru a-l împiedica astfel pe acţionarul majoritar al Yukos să vandă acţiuni către o companie petrolieră importantă din SUA. Cele mai noi acuzaţii în cazul Yukos vin după ce, săptămana trecută, guvernul a anunţat aprobarea a două legi care vor restricţiona investiţiile străine în domeniul energetic. Asta în condiţiile în care Kremlinul deţine deja controlul asupra unei treimi din producţia de petrol din Rusia, aflată printre cei mai mari exploatatori de ţiţei din lume. Legile, care trebuie să treacă şi de parlament, vor fi foarte probabil puse în aplicare, mai ales că Vladimir Putin este cel care le-a propus, în urmă cu doi ani. Un nou proces ar putea fi judecat în Olanda Activele rămase din Yukos, care ajung la 22 miliarde de dolari, vor fi scoase la licitaţie în următoarele luni. Miza: rezerva de petrol de 2,3 miliarde de barili şi capacitatea de producţie a alţi 400.000 de barili pe zi, cinci rafinării, o reţea de staţii de gaz, dar şi imobilele din Moscova. Deşi este falimentară, compania deţine un pachet minoritar de acţiuni foarte valoros în cele două cele mai mari companii energetice din Rusia - 9,5% la Rosneft şi 20% din subsidiara petrolieră a Gazpromului, Gazprom Neft. De altfel, este aşteptat ca Rosneft să liciteze pentru unele active şi cel puţin pentru cateva rafinării. Yukos este, în prezent, administrată de executorul Eduard K. Rebgun, desemnat de judecători. El a afirmat că starea financiară a Yukos era precară încă înainte de formularea acuzaţiilor împotriva lui Mihail Hodorkovski şi a lui Platon Lebedev şi că este foarte clar că cei doi îşi însuşeau din fondurile companiei. Noile acuzaţii ar putea fi judecate într-un proces separat, în Olanda, în care dreptul de proprietate asupra unui pachet de acţiuni în valoare de 1,5 miliarde de dolari este contestat de Rebgun. Yukos International, care în prezent nu este parte în procesul de faliment, deţine 1,5 miliarde de dolari într-un cont olandez, bani proveniţi din vanzarea rafinăriei din Lituania, a 49% din reţeaua de distribuţie slovacă şi a unei companii suedeze de proiectare, evaluată la 25 milioane de dolari.