Kosovo amana problemele romanilor din Serbia

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a mutat in iunie dezbaterea unui raport ce ar fi putut supara si mai mult Belgradul, in contextul independentei Kosovo

APCE ar fi trebuit sa dezbata astazi raportul "Situatia minoritatilor nationale din si a etnicilor romani din Serbia", insa discutiile au fost amanate pentru sesiunea de vara a APCE, ce va avea loc in iunie.

Motivatia oficiala a fost de ordin tehnic, insa surse de cel mai inalt nivel din Consiliul Europei au declarat pentru "Adevarul" ca exista o puternica reticenta fata de Serbia. Raportul, critic la adresa Serbiei, ar fi deranjat si mai mult Belgradul, la putin timp dupa declaratia unilaterala a independentei provinciei Kosovo.

Raportul "Situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a etnicilor romani din Serbia" ar fi trebuit sa fie unul dintre cele mai importante puncte ale sesiunii de primavara a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.

Documentul ce sustine ca diversitatea culturala nu ar trebui privita ca o amenintare, ci ca o sursa de imbogatire a statului respectiv, cuprinde totodata si dezbaterea ce exista in jurul problematicii minoritatii "vlahilor".

Totusi, desi se afirma ca situatia minoritatilor din Serbia este "relativ favorabila", se sustine ca autoritatile sarbe nu au actionat intotdeauna conform legislatiei internationale, asa cum s-a intamplat in cazul incidentelor interetnice ce au afectat regiunea in 2004.

Amanarea discutarii raportului pentru sesiunea de vara a Adunarii Par­lamentare a CoE a surprins majoritatea jurnalistilor prezenti la Strasbourg, inclusiv pe cei sarbi. La nivel declarativ, astazi nu ar fi fost timp suficient pentru prezentarea raportului.

Astfel, raportorului de origine germana, Jurgen Herrmann, i s-a propus sa-si prezinte raportul vineri. Acesta insa a refuzat, motivand ca vineri trebuie sa dea curs unei alte invitatii. "Sunteti foarte rai daca insinuati ca Jurgen Herrmann chiar nu are alta treaba vineri.A promis ca va ajunge si in alta parte si asta intentioneaza sa si faca", a declarat pentru "Adevarul" secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis.

Surse oficiale din cadrul Consiliului au confirmat insa pentru "Adevarul" ca adevaratul motiv al anularii prezentarii raportului ar fi de fapt teama de a nu supara si mai mult Serbia, in conditiile in care momentul independentei Kosovo este inca foarte aproape. APCE ar fi dorit astfel sa nu creeze si mai multa tensiune asupra Belgradului.

 

Minoritatile, discriminate mai rau ca in comunism

 

"In Serbia, discriminarea impotriva membrilor mino­ritatilor este ceva comun", se arata in raportul realizat de Jurgen Herrmann. "Raportorul este ingrijorat deoarece se observa o regresie in ceea ce priveste dreptu­rile minoritatilor, conform legislatiei Serbiei, si cere autoritatilor sa remedieze si sa garanteze un nivel legislativ de protectie, cel putin la fel de puternic ca cel care exista inainte de separarea Serbiei si Muntenegrului".

Una dintre principalele probleme evidentiate de raport este data de lacunele legislative. Astfel, cu toate ca in Serbia exista consilii nationale, conform unei legi din 2002, nu exista inca nicio lege care sa prevada problemele financiare sau modul in care sunt alesi liderii acestor organizatii.

O alta situatie neplacuta care reiese de aici este faptul ca majoritatea consiliilor nationale se afla la final de mandat. Or, in absenta unor prevederi legislative care sa stabileasca modul de finantare a acestora, consiliile nationale isi inceteaza activitatea si nu se mai pot reconstitui.

Consiliul National pentru Minoritati Nationale (CNMN) este un organism creat de Belgrad, cu rolul de a imbunatati relatiile cu minoritatile. Acesta insa s-a intrunit pentru ultima data in 2006. Ceea ce este si mai grav este ca Belgradul a anuntat initial ca, in 2007, Consiliul National pentru Minoritati Nationale s-ar fi intalnit de doua ori, fapt dovedit neadevarat.

CNMN se poate intruni la cererea a doar o treime dintre membri, el fiind format din 14 persoane, 7 ce provin din consiliile nationale, 6 ministri si primul ministru.

 

Nici Constitutia Serbiei, adoptata prin referendum in octombrie 2006, nu creeaza cadrul legal protejarii minoritatilor nationale. Astfel, conform Comisiei de la Venetia, "multe aspecte ale Constitutiei intrunesc standardele europene, insa unele prevederi sunt neclare si contradictorii".

 

Si mai grav este insa faptul ca drepturile lingvistice ale minoritatilor sunt mult mai putin protejate decat erau prin Constitutia din 1990. Actuala Constitutie nici macar nu mai protejeaza scrierea cu litere latine. Unul dintre putinele elemente pozitive din raport este modul de reprezentare politica a minoritatilor na­ti­onale.

 

Minoritatea vlaho – romana, divizata

 

Raportul sustine ca este aproape imposibila cuantificarea proportiei numarului de cetateni sarbi de etnie romana. Conform recensamantului din 1991, in Serbia existau 42.331 de romani si 17.807 vlahi. In schimb, ultimul recensamant, din 2002, sustine ca numarul romanilor a scazut la 34.576, in timp ce al vlahilor aproape s-a triplat, ajungand la 40.054.

 

Pozitia autoritatilor romane fata de aceasta divizare voita a comunitatii de romani din Serbia a fost exprimata chiar de catre presedintele Traian Basescu, in timpul unei vizite in Serbia, in aprilie 2006. Presedintele roman considera aceasta diviziune drept o "eroare". De altfel, Basescu a cerut romanilor si vlahilor din Serbia sa se uneasca, pentru a forma o comunitate mai mare, ce ar avea, in mod evident, mai multe sanse de a-si castiga anumite drepturi.

 

Totusi, pozitia Romaniei este aceea de a acorda asistenta juridica , financiara sau logistica atat celor care se declara romani, cat si celor care se declara vlahi. "Este evident ca autoritatile romane fac tot posibilul pentru a convinge membrii minoritatii vlahe sa se organizeze sub conditia uniunii cu membrii minoritatii romane din Serbia, in respectul libertatilor individuale ale fiecaruia", se arata in raportul APCE.

 

Comunitatea etnicilor romani este raspandita in anumite zone distincte ale Serbiei. Ei se afla preponderent in provincia Voivodina si in estul Serbiei, mai exact in Timoc, Morava si in apropierea Campiei Dunarii. Vlahii in schimb sunt stabiliti aproape exclusiv in estul Serbiei.

 

Raportorul prezinta si lunga dezbatere din jurul minoritatii vlahilor. Pentru multa vreme, Belgradul a refuzat sa acorde vlahilor statutul de minoritate, deoarece ii considera romani. Limba este o alta problema sensibila pentru vlahi.

 

Deoarece acestia nu au o forma scrisa, singura limba scrisa comuna minoritatii vlahe a fost considerata limba literara romana. Unii lideri vlahi incearca sa codifice insa limba romana pentru a evidentia mai mult independenta minoritatii.

 

Belgradul nu recunoaste BOR

 

Legea cultelor votata in 2006 de Parlamentul de la Belgrad nu recunoaste Biserica Ortodoxa Romana ca o biserica traditionala. In schimb, sunt recuno­scute sapte alte biserici, printre care Biserica Orto­doxa Sarba, Biserica Ro­mano-Catolica, Biserica Evan­ghelica Slovaca, Biserica Crestina Evanghelica, Biserica Reformista, Comunitatea Islamica si Comunitatea evreilor.

 

Legea cultelor din 2006 a fost in dese randuri cri­ticata, inclusiv de Comisia de la Venetia. Aceasta considera legea discriminatorie fata de comunitatea romaneasca din Serbia. Comisia de la Venetia sustine ca legea cultelor ar "putea provoca tendinta de favorizare a bisericii dominante si de discriminare asupra minoritatii etnice".

Preotii sarbi si romani reusesc sa treaca peste divergente

 

Relatia dintre Patriarhia romana si Biserica Ortodoxa Sarba este guvernata de legea canonica. Astfel, in 2006, Biserica Ortodoxa Sarba a recunoscut dioceza Dacia Felix, in timp ce BOR a recunoscut o dioceza sarbeasca in Timisoara. Insa aceasta intelegere nu acorda BOR jurisdictie asupra provinciei Timoc. Or, aceasta este regiunea in care comunitatea romana se plange ca nu isi poate desfasura libertatea religioasa.

 

Raportorul prezinta cazul nefericit al preotului Bojan Alexandrovici, din Negotin, localitate aflata in Timoc. Acesta sustine ca a primit amenintari cu moartea , dupa ce si-a exprimat dorinta de a construi o biserica pentru romanii din regiune.

 

Concluzia raportului este ca la nivel local ­este o relatie buna intre preotii ­sarbi si cei romani, insa problemele apar de la faptul ca Biserica Ortodoxa Sarba detine o putere "exagerata" in ceea ce priveste recunoasterea altor culte.

 

Situatia minoritatii vlaho-romane din Serbia a fost criticata in mod constant de APCE. In 1997, Adunarea Parlamentara isi arata "ingrijorarea fata de situatia critica in care se afla cultura si limba aromana, ce exista de aproximativ 2000 de ani in Balcani". De atunci, Belgradul a fa­cut insa foarte putini pasi in directia rezolvarii acestor probleme.

 

„Societatea multietnica Voivodina"

 

Regiunea Voivo­dina este compusa dintr-o "societate multietnica", fiind diversa atat din punct de vedere etnic, cat si cultural si lingvistic. Conform ultimului recensamant, realizat in 2002, populatia regiunii este compusa din 26 de grupuri etnice, din care 65 la suta sunt sarbi, fiind urmati de unguri, in numar de aproximativ 14 procente.

 

Urmeaza, in ordine, slovaci, croati, muntenegreni, rromi, s.a. Minoritatea romana este de aproximativ unu la suta. Voivodina se bucura de autonomie teritoriala in cadrul Serbiei. Adunarea Provinciei Autonome Voivodina este cel mai inalt organism al provinciei, compus din 120 de membri, insa aceasta nu are niciun fel de putere legislativa. In anii 2003 – 2004 au avut loc nume­roase incidente motivate etnic, insa din fericire nici o persoana nu a fost ucisa. Tensiunile au aparut in general intre sarbi si maghiari.

 

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro