In conditiile reorganizarii Parchetului General, aceasta lovitura i-ar putea fi fatala procurorului general Ilie Botos si adjunctilor sai, in cazul in care Alianta D.A. nu a renuntat, deja, la ceea ce a vrut in noiembrie 2004, respectiv, tragerea la raspundere a celor care ar fi masluit rezultatele. In acest sens, avocatul Aurelian Pavelescu , deputat independent, cel care a depus plangerea din partea Aliantei D.A. ne-a spus ca, la nivelul conducerii acestei formatiuni, s-a luat decizia de a nu se mai forma o comisie de ancheta in acest caz.
Pe 30 noiembrie 2004, Alianta D.A., prin avocatul Aurelian Pavelescu, a depus la Parchetul General, o plangere penala prin care cerea sa fie verificata acuzatia de fraudare a primului tur de scrutin al alegerilor parlamentare si prezidentiale. Cercetarile urmau sa se desfasoare "in rem", respectiv, prin verificarea intregului sistem de organizare electorala, dar si fata de presedintele Biroului Electoral Central (BEC), Emil Ghergut, si de ceilalti membri ai BEC. Acestia erau acuzati de savarsirea unor infractiuni prevazute de Legea 373/2004, privind alegerile, precum si abuz in serviciu contra intereselor publice in forma agravanta, fals material in inscrisuri oficiale , fals intelectual, comunicare de informatii false si asociere in vederea comiterii de infractiuni. Potrivit procurorilor, acuzatiile formulate impotriva membrilor BEC erau deosebit de grave, alaturi de infractiuni la Legea electorala , fiind invocate si altele impotriva sigurantei nationale.
Ancheta formala
Plangerea penala a fost repartizata de conducerea Parchetului General spre competenta solutionare procurorilor de la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica. Acestia urmau sa solicite autoritatilor competente in materie electorala toate informatiile necesare solutionarii acestei plangeri. Contactat telefonic, avocatul Aurelian Pavelescu ne-a declarat ca plangerea penala a fost semnata de Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu, dar procurorii Parchetului General nu i-au audiat nici macar pe semnatarii sesizari si, se pare, nici pe cei incriminati. Pe de alta parte, potrivit lui Aurelian Pavelescu, conducerea Aliantei D.A. si Traian Basescu au decis sa nu formeze o comisie de ancheta proprie.
La vremea respectiva, deputatul Pavelescu era aproape convins ca varianta condamnarii lui Emil Ghergut si a altor persoane banuite de abuzuri era o utopie. Previziunea avocatului s-a confirmat.
Sfarsitul lui Emil Ghergut
Alianta D.A. a solicitat, simultan cu depunerea plangerii, Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Justitiei, excluderea din magistratura a presedintelui BEC, Emil Ghergut. Acesta criticase pe 30 noiembrie Alianta PNL-PD si candidatul acesteia la Presedintie, Traian Basescu, pentru solicitarea de anulare a alegerilor, apreciind ca "nu este permis" sa se aduca acuzatii grave numai de dragul de a castiga. Aceasta afirmatie i-au adus lui Emil Ghergut sfarsitul carierei de magistrat, chiar daca a scapat de urmarire penala.
Astfel, pe 4 aprilie 2005, presedintele Traian Basescu a semnat decretul de eliberare din functie a magistratului Emil Ghergut, judecator la instanta suprema. Cu doua saptamani inainte, CSM decisese eliberarea acestuia din functia de judecator, prin pensionare, incepand cu 1 aprilie. Pe 1 martie, Emil Ghergut a sustinut in plenul CSM ca membrii Colegiului de Conducere al instantei supreme, care declansasera actiunea disciplinara impotriva sa, nu i-au respectat dreptul la aparare.
