Jumatate dintre romance au facut cel putin un avort

12% dintre femeile din Romania au facut mai mult de cinci intreruperi voluntare de sarcina. Cele mai multe femei care au facut avorturi voluntare au peste 35 de ani, adica au „beneficiat” de legislatia comunista, sint casatorite si au avut prea putin acces la informatia despre contraceptie , reiese din Barometrul de Opinie Publica (BOP), pe tema „Viata in cuplu”, realizat in luna mai si prezentat ieri de Fundatia Soros . 58% dintre femeile de peste 65 de ani recunosc ca au facut cel putin un avort la viata lor, numarul acestora fiind depasit doar de respondentele cu virste cuprinse intre 45 si 54 de ani. Proportia este la fel de mare si in rindul doamnelor de 35-44 de ani, 57% dintre acestea spunind ca au renuntat voluntar macar o data la sarcina. Mai mult de jumatate (54%) dintre romancele cu virste cuprinse intre 55 si 64 de ani au mers la medic in acelasi scop, in timp ce procentul celor de 25-34 de ani depaseste o treime. Desi cele mai tinere dintre romance prefera metodele contraceptive, fiecare a zecea adolescenta intre 18 si 24 de ani ajunge pe masa ginecologilor. Dintre respondentele care au facut avort, 28% declara ca au recurs la aceasta metoda o singura data, 32%, de doua ori, in timp ce 30% dintre ele spun ca au avut intre trei si cinci pierderi de sarcina. Peste cinci avorturi au avut 12% dintre romance. „Cifra pare foarte mare si este foarte aproape de realitate. Exprima foarte clar efectele politice pronataliste. In masura in care exista libera optiune, atunci oamenii pot sa discute cu adevarat problema din punct de vedere moral. Daca te constringe legea, relatia cu o sarcina nu mai este de natura morala. Cind ramii insarcinata nu din vointa ta, ci a statului, si cind se mai adauga conditii sociale foarte proaste, atunci moralitatea se suspenda”, este de parere politologul Mihaela Miroiu. Tot „decreteii”, adica persoanele din generatiile nascute in urma promulgarii decretului de interzicere a intreruperii voluntare de sarcina din 1966, au exprimat cele mai multe opinii favorabile avortului. Totalul celor care sint pro avort, indiferent de virsta si sex, este de 45% si aproape 30% cred ca acesta ar trebui ingradit prin lege. Si preotul ortodox Mircea Pacurariu considera ca avortul ar trebui interzis prin lege , insa el isi explica numarul mare de femei care renunta de bunavoie la sarcina prin faptul ca Biserica nu se „ocupa suficient de educarea viitoarelor sotii si mame in acest sens”. Si Miroiu crede ca interventia Bisericii ar trebui sa fie de natura morala. „Cind Biserica noastra si cea catolica iti spun ca avortul este o crima si in conditii de incest, si in conditii de viol, atunci avem o problema dificila, pentru ca nu exista nici un fel de ingaduinta, de conciliere, de nuanta. E paradoxal acest lucru, pentru ca tocmai in mediul rural, unde rata de avort este mai ridicata, biserica detine o forta mare. Biserica ar trebui sa consilieze inclusiv pe planning familial si contraceptie”, completeaza politologul. „Imediat dupa ’90, cind s-au liberalizat intreruperile voluntare de sarcina, numarul avorturilor a crescut enorm. In primii ani de dupa ’90 se inregistra un avort la fiecare al treilea copil”, aminteste sociologul Mircea Kivu, realizatorul acestui capitol din BOP. El spune insa ca, in rindul generatiilor tinere, avortul nu mai este o metoda larg raspindita. „Va ramine in continuare un ultim recurs si va capata un caracter accidental, asa cum se intimpla in toata lumea”, completeaza Kivu. Opinia lui este sustinuta si de ginecologul Daniel Popescu, directorul Policlinicii 3 din Bucuresti, care spune ca numarul femeilor care aleg sa faca avort este in scadere in ultimii sapte ani. „Cele de pina in 20 de ani, care sint la inceputul vietii sexuale si nu sint foarte informate si cele de la tara si fara studii mai ajung astazi la cabinet”, spune dr. Popescu. Medicul atrage atentia asupra riscurilor enorme la care se expune o femeie atunci cind alege aceasta metoda sa renunte la sarcina. „Avortul este o metoda chirurgicala oarba. Se poate face o perforatie uterina, o infectie, e foarte posibil sa se subtieze mucoasa uterina. Femeia poate ramine fara menstruatie, care este o complicatie extrem de greu de rezolvat”, explica ginecologul. De altfel, riscurile medicale au fost si argumentele folosite de 87% dintre subiectii care s-au declarat pro avort numai in situatii exceptionale. Tot Barometrul subliniza faptul ca cei mai multi dintre respondenti nu considera ca o casnicie reusita este conditionata neaparat de existenta unui copil. Legal din 57, interzis de Ceausescu In Romania, avortul este legal pina la 12 saptamini de sarcina. Doar in cazurile in care mama sau fatul se afla in pericol perioada se prelungeste pina la 14 saptamini. Avortul provocat (la cerere) a fost legalizat in Romania in 1957, interzis apoi in 1966 de Ceausescu si relegalizat din 1990. Polonia si Irlanda au o legislatie restrictiva in privinta avortului. Stiinta nu a denumit foarte clar un moment zero al vietii. „In unele tari, avortul este interzis tocmai pentru ca ovulul proaspat fecundat este considerat o forma de viata. In alte tari, in schimb, momentul zero al vietii este considerat atunci cind fatul are cord si ii bate inima. Sau unii considera ca viata incepe in momentul in care fatul poate supravietui in mediul extern”, explica Borbala Koo, director executiv al Societatii pentru Educatie si Contraceptie Sexuala. Romantici si prea putin materialisti Iubirea, fidelitatea si o locuinta decenta sint ingredientele esentiale pentru succesul unui mariaj, cred cei mai multi dintre romani. Cind vine vorba de o casnicie reusita, majoritatea romanilor cred ca amorul si monogamia sint mai de pret decit banii. Cu toate acestea, neajunsurile materiale ramin in continuare principalul motiv de divort, reiese din ultimul Barometru de Opinie Publica, realizat de Fundatia Soros. Aproape 40% dintre respondenti plaseaza iubirea pe primul loc in topul conditiilor pentru o casatorie fericita , aproximativ 13% dintre acestia indica in al doilea rind „conditiile bune de locuit”, iar 10% pun „sprijinul reciproc” pe pozitia a treia. Increderea reciproca, fidelitatea si intelegerea au primit mai multe voturi decit banii si respectul, factori care s-au clasat pe ultimele locuri. Procentele difera insa in functie de virsta si educatia participantilor la sondaj. Fidelitatea este mai apreciata de tinerii pina in 25 de ani, cei de 25-34 de ani mizeaza mai degraba pe sprijin reciproc, in timp ce maturii si virstnicii cred ca fericirea in cuplu se datoreaza in mai mare masura banilor si conditiilor habitatului. Cei cu studii medii cred ca sentimentele sint primordiale, persoanele cu educatie elementara indica resursele materiale, iar absolventii de studii superioare dau o mai mare importanta respectului, sprijinului reciproc si fidelitatii. Unul dintre aspectele cele mai importante subliniate de respondentii din mai toate categoriile sociale este siguranta locuintei. Sociologii considera ca acest fapt este explicabil in contextul crizei caselor si al costului ridicat al locuirii in Romania, probleme care s-au accentuat dupa 1990. „In acelasi timp (n.red. - alegerea respondentilor) poate fi inteleasa si ca optiune ferma pentru un camin propriu”, noteaza sociologul Raluca Popescu, care sesizeaza totodata si importanta scazuta atribuita copiilor de cuplurile autohtone, pentru o casnicie fericita. Desi majoritatea romanilor spun ca prefera familia moderna egalitara, mai bine de 40% dintre ei se ghideaza inca dupa principiul „barbatul ar trebui sa conduca”. Femeile, in schimb, ramin, in opinia respondentilor, „stapinele casei”, ele lucrind in gospodarie aproape de doua ori mai mult decit partenerii lor. „Diviziunea muncii in familie se modifica. Diferentierea rolurilor a ramas, dar situatia este intr-o schimbare structurala, observindu-se o mai mare flexibilitate din partea celor doi parteneri”, remarca sociologul Gabriel Badescu. El mai spune ca printre cele mai des intilnite motive de divort sint lipsurile materiale, violenta conjugala , consumul de alcool si intoleranta fata de infidelitati.