Se abroga tot ce misca in materie de facilitati si esalonari. Este anticoncurential sa se acorde scutiri si esalonari, declara anul trecut Sebastian Bodu, presedintele ANAF. Discursul anunta glorios Ordonanta de Urgenta 26, semnata in martie 2005, prin care cabinetul Tariceanu abroga o duzina de legi, HG-uri, OG-uri si alte reglementari ce au produs in timp cazuri precum RAFO. Promisiunea a fost incalcata chiar din momentul iesirii ei pe ecrane, intrucit in acele zile tocmai fusese aprobat unul dintre cele mai consistente ajutoare de stat acordate de actuala putere.
Client peste guvernari
Consiliul Concurentei a aprobat pe 15 martie anul trecut un ajutor de stat in valoare totala de peste 260 de miliarde de lei. Beneficiarul este Foserco SA, o societate specializata in foraj petrolier, imprejurul careia graviteaza unii dintre cei mai puternici oameni ai zilei. Gabriel Comanescu este actionar semnificativ prin RTP Oil, firma care a cumparat Foserco de la fostul APAPS. Istoria Comanescu Foserco pare copiata dupa clasica RAFO Iacobov. Pe scurt, Gabriel Comanescu a participat cu succes la citeva privatizari, desi avea datorii catre stat . Si, la fel ca predecesorul sau in favoruri bugetare, in timp ce investeste, statul ii acorda inlesniri fiscale.
Foserco SA Tirgu Ocna, specializata in foraje petroliere, a fost cumparata in 1999 de RTP Oil, in care este actionar constanteanul Gabriel Comanescu. Upetrom 1 Mai, specializata tot in utilaje petroliere, a fost preluata de la APAPS in 2001 de catre firma Aquafor International SRL Tirgu Ocna, in care unic asociat era Foserco SA, adica acelasi Gabriel Comanescu. Upetrom a fost una dintre primele sase companii scutite de datorii imediat dupa intoarcerea PSD-ului la putere, in 2001. Astfel, figureaza la masa inlesnirilor alaturi de starurile RAFO, Sidex, SNTR, CSR si Hidromecanica. In 2003, Foserco a mai primit o reesalonare de la AVAS, in valoare de 815.979 dolari, catre fondul asigurarilor de sanatate. Pina la data prezentei, S.C. FOSERCO S.A. si-a respectat obligatiile asumate conform conventiei de esalonare , ne-a comunicat ieri AVAS.
Consiliul se inmoaie la vederea lui Liviu Luca
In 2004, Consiliul Concurentei respinge cererea Foserco pentru acordarea unui ajutor de stat in valoare de peste 74 miliarde de lei, specificind: Ajutorul de stat ar trebui sa fie utilizat numai in scopul redresarii societatii, nepermitindu-i beneficiarului sa-si extinda capacitatea de foraj. In martie 2005 insa, Consiliul Concurentei se razgindeste si aproba un ajutor de peste 260 de miliarde de lei. Decizia este motivata prin corectarea datelor privind Foserco. Daca in 2004 principalul actionar era RTP Oil, anul trecut in structura patronilor apar Brington Capital, inregistrata in Insulele Virgine, si FSLI Petrom, sindicatul lui Liviu Luca. FSLI detine 10 la suta din actiuni; fiind o federatie de sindicate nu dispune de resursele necesare societatii pentru a se redresa fara a apela la ajutor de stat. Resursele financiare ale FSLI provin, in principal, din cotizatiile sindicatelor afiliate, se explica in motivatia acordarii ajutorului de stat. Sindicatul avea la vremea respectiva citeva dintre cele mai rentabile firme autohtone, plus un imperiu mediatic. Reprezentantii Foserco ne-au declarat: Nu este vorba de scutiri fiscale, ci de ajutoare acordate la fel ca tuturor celorlalte societati privatizate.
Legaturile lui Comanescu
Desi neaga a avea legaturi strinse cu liderul petrolistilor, Comanescu si Liviu Luca apar combinati in structura actionariatului sau in administrarea mai multor companii. In afara societatii Foserco, Comanescu ne-a confirmat ca a fost director la Petrom Service pina in decembrie 2005. Mai este inca membru in CA al firmei Delta Asigurari, in care FSLI este actionar.
Gabriel Comanescu este apropiat si actualului ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, care a fost membru in Consiliul de Administratie al Upetrom pina la data numirii in cabinetul Tariceanu.
Catalin Bulf, un alt beneficiar
Upetrom a fost nominalizata si in Raportul Volcker, referitor la derularea programului Petrol contra hrana, raport pe marginea caruia Parchetul de pe linga Inalta Curte de Justitie si Casatie a deschis un dosar aflat inca in lucru, dupa cum ne-a spus Robert Cazanciuc, purtator de cuvint PICJS.
Nu este singura firma din Raportul Volcker care a beneficiat de ajutoare de stat. Consiliul Concurentei a aprobat anul trecut, prin Decizia 162, un ajutor de peste 151 miliarde de lei acordat firmei Gerom din grupul omului de afaceri pitestean Catalin Bulf. Este vorba de o scutire a unei datorii de peste 75 de miliarde de lei, o conversie a unor datorii de alte 75 de miliarde de lei in actiuni si o esalonare la plata pentru 563 de milioane de lei.
Societatea Bulf Drilling & Oil Servicii SRL este si ea mentionata in Raportul Volcker. Mai precis, despre aceasta societate se spune ca ar fi platit taxe ilegale de peste 490.000 de dolari catre oameni din subordinea lui Saddam Hussein, pentru un contract de 41 de milioane USD, derulat in cadrul programului Petrol contra hrana.
Catalin Bulf s-a aratat surprins de faptul ca firma Gerom a obtinut ajutorul de stat. Nu este vorba despre mine. Probabil ca nu l-ar fi acordat daca mai eram eu patron. Din declaratiile lui Bulf si ale directorului Gerom, Constantin Dragan, firma a fost vinduta catre parlamentarul basarabean Vitalie Guma. Ajutorul de stat a fost acordat in august 2005, transferul actiunilor catre Guma s-a facut in octombrie, dar autoritatile fusesera instiintate din aprilie ca Gerom urmeaza sa fie vinduta. Cu toate acestea, Consiliul Concurentei i-a dat lui Bulf ajutorul, dupa cum scrie in Decizia 162 din 2005.
EXCELENTA CU SCUTIRI Traian Basescu i-a acordat lui Stefan Vuza Trofeul de Excelenta, firmele sale fiind la zi cu datoriile la buget. Cu o luna inainte, firma Caromet din grupul lui Vuza primise un ajutor de stat in valoare de 310 miliarde de lei.
ASTA NU SE PUNE
In perioada in care primea ultima inlesnire fiscala, grupul petrolier condus de Gabriel Comanescu a cumparat de la Petrom cele sase platforme maritime de foraj, contra unei sume de 100 de milioane de euro.
Noua metode de a aranja o licitatie publica
Caiete de sarcini modelate dupa client, criterii dure care sa nu atraga competitori, invocarea starii de urgenta sau scurgeri de informatii. CRJ a ajuns la concluzia ca autoritatile locale recurg la 9 metode pentru a da anumitor firme lucrari publice.
Functionarii publici si oamenii de afaceri intervievati in cadrul unui studiu realizat de Centrul pentru Resurse Juridice in patru judete din tara au aratat care sint tacticile de a aranja o licitatie publica. Una dintre cele mai des folosite metode este transmiterea selectiva a anuntului la licitatie catre o anumita firma sau pasarea de informatii confidentiale cui trebuie. Firmele privilegiate platesc, in schimb, comisionul de 10% din valoarea contractului, echivalentul mitei. Preturile practicate initial sint mai mici, stiind ca urmeaza actele aditionale, ilegale, care aduc mult mai multi bani. O alta metoda este alcatuirea Caietului de sarcini al licitatiei in asa fel incit doar firma favorizata sa cistige, dar si manipularea cererii de oferte prin prezentarea anuntului anumitor firme sau stabilirea de criterii dure care sa nu atraga competitorii. Aceste metode nu au dat gres si se perpetueaza pentru ca cei implicati sint convinsi ca sistemul nu poate fi schimbat si astfel afacerile lor prospera, a spus Radu Nicolae, managerul Programului de Integritate Publica de la CRJ.
Inundatii cu licitatii ilegale
Inundatiile au fost un exemplu perfect de aranjare a licitatiilor publice. Principala metoda folosita a fost invocarea starii de urgenta, care permite trecerea la negociere directa cu o singura sursa. Uneori s-a licitat la un pret foarte mic, lucrarile s-au facut prost, iar autoritatile au inchis ochii. In unele cazuri, lucrarile au fost comandate direct de autoritatile centrale din Bucuresti.
Mazare si Oprisan se pliaza pe model
O parte dintre metodele invocate de CRJ le-au folosit si primarul Constantei, Radu Mazare, dar si Marian Oprisan, presedintele Consiliului judetean Vrancea. Primul este urmarit penal pentru ca ar fi facilitat achizitionarea unor terenuri in zona portului Tomis, la un pret de zece ori mai mic decit valoarea reala, pentru apropiatii lui, intre care si actionarul de la Dinamo, Cristi Borcea.
Oprisan este cercetat de DNA pentru abuz in serviciu. El este invinuit pentru modul in care s-a realizat achizitia publica a Complexului Caprioara si a contractelor de pietruire a drumurilor din judet.
