Încrederea în justiţie s-a prăbuşit cu opt procente în şase luni

Romanii sunt cei mai nemulţumiţi dintre europeni, iar încrederea lor în justiţie a scăzut considerabil, sunt două dintre concluziile celui mai recent sondaj de opinie, realizat în toate statele UE prezentat, ieri, la Bucureşti. Studiul arată că 48 la sută din romani sunt mulţumiţi de traiul pe care-l au, cifră foarte mică în comparaţie cu media de 72 la sută de mulţumiţi din ţările care au aderat în 2004 la UE. La polul opus se află Suedia, o ţară în care 98 la sută se declară mulţumiţi de felul în care trăiesc. Încrederea în justiţie a scăzut de la 34 de procente la 26, doar în şase luni. "Romanii au aflat mai multe despre justiţie, despre combaterea corupţiei, a existat şi raportul Comisiei Europene care atrăgea atenţia că ţara mai are probleme la capitolul justiţie şi luptă împotriva corupţiei", a explicat însărcinatul cu afaceri din cadrul Reprezentanţei CE la Bucureşti, Giorgio Ficcarelli. Sociologul Dumitru Sandu, coordonatorul sondajului pentru Romania, afirmă că, pe măsură ce informarea creşte în randul populaţiei, cresc şi aşteptările şi exigenţa. "Totodată, faptul că au existat promisiuni de soluţionare a corupţiei, au fost începute anchete în astfel de cazuri, care însă nu au dat încă rezultate concrete (condamnări n.r), a creat percepţia că nu s-a făcut nimic", adaugă sociologul. Romanii au devenit mai critici şi pentru că au călătorit şi lucrat prin Europa şi au văzut cum funcţionează acolo instituţiile, mai spune Sandu. Sărăcia nu împiedică optimismul Vestea bună care reiese din sondaj este, potrivit lui Dumitru Sandu, că spre deosebire de bulgari, care sunt săraci şi pesimişti, pe romani sărăcia nu-i împiedică să rămană optimişti. Optimismul individual este mai ridicat în Romania decat în UE, 40 la sută, comparativ cu 31 de procente înregistrate în noile state UE şi 35 la sută în vechea Europă. "Bulgaria este un fel de Vaslui - sărac şi pesimist cronic – al Uniunii Europene", explică Sandu. Studiul arată că doar 30 la sută din romani cred că după primul an de la aderare le va merge mai bine economic. Romanii cei mai pesimişti sunt cei din nord-estul ţării, acolo unde sărăcia este cea mai mare. Locuitorii Vasluiul, unde rata şomajului este cea mai ridicată la nivelul ţării, sunt "pesimişti cronici", cum îi numeşte Sandu. Ei cred că acum e rău în Romania şi va fi în 12 luni şi mai rău. Pesimismul este legat direct de migraţia forţei de muncă, explică sociologul. Acolo, unde oamenii au plecat la muncă în Spania sau Italia, speranţa că într-un an va fi mai bine din punct de vedere economic este crescută. Astfel de zone de optimişti sunt Banatul, Maramureşul şi zona Bucureştiului. Aici oamenii cred că e bine acum şi că va fi şi mai bine. Soluţiile sunt aşteptate de la Bruxelles Cea mai mare problemă cu care se confruntă Romania este sărăcia, crede aproape jumătate din populaţia ţării (45%). Creşterea preţurilor şi sistemul de sănătate reprezintă alte două aspecte de care suferă romanul. Pe lista problemelor, infracţionalitatea apare abia pe locul patru, 89 la sută din populaţie crezand că justiţia este prea tolerantă. Spre deosebire de romani, cea mai îngrijorătoare problemă a celorlalţi cetăţeni UE este şomajul (38 %), urmat de infracţionalitate. Dacă romanii cred că imigraţia este un lucru benefic, europenii mai vechi o califică, în procent de 24 la sută, drept un fenomen anormal. Terorismul, care nu-i preocupă deloc pe romani, ocupă locul cinci pe lista preocupărilor celorlalţi europeni. În comparaţie cu vecinii din UE, romanul crede în continuare că rezolvarea dificultăţilor sale vine de la Uniunea Europeană, instituţiile europene beneficiind, în Romania, de mult mai mult credit decat cele naţionale. Bruxelles trebuie să rezolve fenomenul sărăciei, cred 67 la sută dintre romani. Potrivit studiului, o altă prioritate a UE – din perspectivă romanească – trebuie să fie combaterea şomajului şi apoi menţinerea păcii şi a securităţii în Europa. Studiul arată că marea majoritate a romanilor (72%) ar renunţa la libertate în favoarea egalităţii şi justiţiei. Un salariu decent este "dreptul omului" Romanii au aceleaşi valori ca germanii, francezii şi italienii şi le ierarhizează la fel: drepturile omului, urmate de pace şi de respectarea vieţii omului. Pe ultimul loc al scării valorice, în concordanţă cu trendul european, este plasată respectarea altor culturi, doar 3 la sută din romani calificand-o drept valoare personală. "Este foarte adevărat, avem valori comune cu ceilalţi cetăţeni europeni, numai că le definim altfel", spune sociologul Dumitru Sandu. Dacă pentru un german drepturile omului se referă la protecţia mediului, a libertăţilor individuale, romanul se gandeşte la raportul preţuri-salariu cand spune "drepturile omului", explică Sandu. Peste jumătate din persoanele care au apreciat că preţurile sunt o problemă gravă a ţării susţin, în acelaşi timp, drepturile omului ca valoare prioritară, indică eurobarometrul. Spre deosebire de ceilalţi europeni, mare parte din romani consideră împlinirea personală drept o valoare importantă. Intoleranţa faţă de homosexuali şi legalizarea drogurilor se menţine Intrarea în Comunitatea Europeană la 1 ianuarie nu i-a făcut însă mai toleranţi pe romani. Peste 80 la sută s-au declarat împotriva mariajului între homosexuali şi 92 la sută din romani nici nu vor să audă de adopţii de copii de către cupluri homosexuale. La polul opus se află ţara libertăţii, Olanda, care în proporţie de 89 la sută aprobă căsătoriile între parteneri de acelaşi sex, media la nivelul UE a celor toleranţi fiind de circa 44%. Cat despre legalizarea canabisului, doar nouă procente din romani sunt de acord cu preluarea modelului olandez şi 11 la sută din bulgari.