Horinca, recunoscuta ca bautura europeana

Consiliul European a pregatit un proiect privind bauturile spirtoase, prin care se recunosc 17 produse cu denumire de origine controlata din Romania. Romania va intra in lumea alcoolurilor tari ale Uniunii Europene cu vreo 13 sortimente de alcool de fructe – tuica - si patru de vinars (echivalentul local al coniacul frantuzesc). Consiliul European a elaborat, recent, proiectul unei hotarari privind bauturile alcoolice, in care reglementeaza, extrem de strict, modul de producere a fiecareia din cele 48 de tipuri de spirtoase din cele 27 de state ale UE. Palinca este considerata a apartine strict spatiului geografic romanesc, iar o fisa tehnica va reglementa exact arealul productiei. Totusi, Ungaria are si ea dreptul sa utilizeze denumirea „palinka". Maramuresul si Tara Oasului vin insa cu propriile bauturi, a caror denumire nu poate fi copiata: Horinca de Camarzana sau Turt de Maramures. Din sudul Romaniei, UE ne-a omologat doar tuica de Buzau, de Milcov si de Arges (denumita, neoficial, „ochii lui Dobrin"). Uniunea ne interzice insa sa producem aceste bauturi din orice altceva decat alcool din fructe. Fisa europeana a spirtoaselor din fructe prevede ca acestea trebuie sa aiba o tarie de minimum 37,5%, sa nu li se adauge niciun fel de arome, iar distilarea sa pastreze un gust derivat din fructele utilizate. Uniunea Europeana ne-a mai recunoscut dreptul de a produce vinars cu denumirea de origine controlata – la Vaslui, Segarcea, Murfatlar, Tarnave si in Vrancea. Europa spirtoaselor Calvadosul a contribuit si el la fala FranteiLista elaborata de UE arata ca europenii au o fantezie cat se poate de bogata atunci cand este vorba sa produca alcool. In Italia se produce „Nocino", un lichior obtinut prin macerarea nucilor verzi. Danezii si suedezii detin monopolul aquavit-ului, un distilat din plante sau cereale, a carui aroma specifica este data de chimen si marar (sic!). „Mistra" este o bautura aromata cu seminte de anison, cu tarie alcoolica cuprinsa intre 40% si 47%, deosebita insa de italienescul „Sambuca", intrucat acesta din urma are o tarie de minimum 38%. In micutul stat Luxemburg se produce „Cassis de Beaufort ", un lichior din coacaze negre. Din macerarea cireselor in alcool etilic de origine vegetala se obtine „Guignolet". Tot in acest mod se prepara si „Maraschino", iar „Vaekavae Glogi" este o bautura cu arome de cuisoare sau scortisoara. Franta, tara diversitatii Cele mai numeroase bauturi cu denumire de origine controlata sunt in Franta, care, alaturi de Marea Britanie, Irlanda si Spania, a reusit sa omologheze pana si doua sortimente de whisky – alsacian si breton. Denumirea de „Cognac" poate fi folosita doar de Franta, la fel ca si cea Armagnac. Aceasta tara domina piata bauturilor alcoolice cu denumire geografica recunoscuta obtinute din cidru. Printre spirtoasele obtinute din cidru se afla si celebrul Calvados, produs in Normandia. In ceea ce priveste lichiorul din coacaze negre – „cassis" – Franta ofera nu mai putin de patru sortimente. Francezii mai vin cu produse specifice de rom, Kirsch, Quetsch, „eau-de-vie" sau cu un lichior denumit „Ratafia de Champagne". Unul din putinele tipuri de bauturi alcoolice unde Franta nu este indicata ca tara de origine este vodka.