Final de criza in interiorul UE

Liderii comunitari reuniti la Bruxelles au ajuns la un acord privind Tratatul european. Summitul UE de la Bruxelles s-a incheiat cu un succes rasunator. Dupa o noapte intreaga de negocieri dure, liderii comunitari au ajuns la un acord privind Tratatul de reformare a UE. Acesta e un document menit sa inlocuiasca vechea constitutie, respinsa de Franta si Olanda in 2005. La incheierea summitului, toti participantii debordau de bucurie si de satisfactie si faceau declaratii optimiste. Nimic din toate astea nu lasa sa se intrevada eforturile titanice depuse in timpul tratativelor sau momentele in care liderii UE au fost pe punctul de a-si pierde cumpatul. Potrivit analistilor, a fost o victorie extrem de dificila pentru Uniune. Sistemul de vot a fost cel mai controversat capitol din tratat si domeniul in care participantii au ajuns cel mai greu la un compromis. Polonia era nemultumita de modalitatea de votare a dublei majoritati, propusa de Tratatul constitutional. Varsovia sustinea ca acest sistem electoral favorizeaza tarile mari si a cerut un alt mod de vot - bazat pe radacina patrata din numarul de locuitori ai fiecarui stat membru. Desi nu se bucurau de sprijinul altor tari, reprezentantii Varsoviei au tinut Bruxelles-ul in tensiune, pina in ultimul moment. La jumatatea noptii dintre vineri si simbata, toate celelalte capitole cu probleme fusesera deja rezolvate. Singurele neintelegeri ramase se refereau la sistemul de vot. In acel moment, presedintia germana a anuntat ca ar putea merge mai departe cu incheierea unui acord, fara aprobarea Poloniei. Solutia a venit de la liderul francez, Nicolas Sarkozy. El a tinut sa faca un ultim efort de rezolvare a crizei, inainte ca Polonia sa fie marginalizata. Sarkozy a invitat mai multi sefi de stat si de guvern intr-un birou separat, ca sa negocieze cu presedintele polonez, Lech Kaczynski . Intrucit nu au putut ajunge la un acord, demnitarii comunitari l-au sunat pe premierul polonez, Jaroslaw Kaczynski , aflat la Varsovia, si au dus tratative si cu el. A fost nevoie de discutii indelungate, dar, in cele din urma, s-a ajuns la un compromis acceptat de toata lumea. Sistemul de vot cu radacina patrata va fi pastrat pina in anul 2014, dupa care se va intra intr-o perioada de tranzitie de doi ani. In intervalul 2014-2016, ambele modalitati de vot vor putea fi folosite la CE, iar principiul dublei majoritati va fi introdus exclusiv abia din 2017. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, spune ca acest compromis nu afecteaza prea mult tara noastra. „Ambele variante de vot ne ofera cam aceeasi contributie la luarea deciziilor. Dupa sistemul radacinii patrate, beneficiem de 14,28 voturi, iar dupa dubla majoritate, de 14“. La celelalte articole spinoase ale tratatului, negocierile au decurs mult mai usor. Participantii la summit au gasit o solutie pentru Carta Drepturilor Fundamentale - document contestat vehement de Marea Britanie si un capitol extrem de dificil al discutiilor. Astfel, Carta va avea caracter juridic, dar nu s-a decis deocamdata daca va fi inclusa in tratat sau se va face doar o referire la ea. Bruxelles-ul a facut o mare concesie Londrei, acceptind ca aceasta Carta sa nu aiba suprematie asupra legislatiei interne din Regatul Unit. Romania sustinea adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale asa cum era stipulata in Constitutia europeana. Acordul incheiat la Bruxelles reprezinta insa „o varianta acceptabila“ pentru Bucuresti. Un alt capitol contestat de Anglia a fost infiintarea postului de ministru de externe al UE. Liderii comunitari au decis sa infiinteze aceasta functie, asa cum era ea prevazuta in Tratatul constitutional. La cererea Londrei insa, titulatura portofoliului va fi modificata din „ministru de externe“ in „inalt reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate“. Cancelarul german, Angela Merkel, crede ca acest compromis este acceptabil, deoarece schimbarile sint doar la nivel de nume. Analistii acuza insa marile puteri UE ca au facut compromisuri prea mari in cazul Londrei, in vreme ce Polonia a fost „strinsa cu usa“. Acordul prevede si cresterea rolului parlamentelor nationale in luarea deciziilor la nivel comunitar. Prin aceasta stipulare liderii UE incearca sa spulbere rezervele olandezilor, care se tem ca Uniunea se va transforma intr-un superstat, iar ei isi vor pierde identitatea nationala. Tratatul contine si alte prevederi, cum ar fi identitatea juridica a UE sau acordul de solidaritate energetica intre statele comunitare. „Ne-am atins scopul. Am demonstrat ca putem fi credibili atunci cind ne angajam sa facem ceva. Era important ca acest acord sa se incheie acum, pentru ca Uniunea sa poata merge mai departe, sa poata evolua. Discutiile s-au incheiat cu un mare succes“, a declarat presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, la finalul summitului din 21-23 iunie. El a felicitat-o pe Angela Mercel pentru aceasta realizare si a precizat ca acordul „nu putea fi incheiat fara eforturile, lupta si incapatinarea cancelarului german“. Succesul de la Bruxelles deschide calea pentru o conferinta interguvernamentala, in cadrul careia se va elabora textul exact al Tratatului UE. Discutiile vor incepe pe 23 iulie. Actul trebuie finalizat pina la sfirsitul acestui an, pentru ca statele membre sa-l ratifice in cursul lui 2008. Potrivit UE, fiecare tara isi alege propria modalitate de ratificare . Franta a anuntat deja ca nu va organiza un referendum pe aceasta tema, ci va adopta tratatul prin decret parlamentar. Acest fapt ar putea facilita traseul documentului, avind in vedere ca populatia franceza a respins, prin vot, precedenta Constitutie europeana. Si premierul britanic Tony Blair a anuntat ca ar putea evita referendumul. Daca va primi unda verde de la toate statele membre, actul normativ va intra in vigoare o data cu alegerile pentru Parlamentul European, din 2009. Basescu si Tariceanu, cuprinsi de spiritul solidaritatii UE Liderii romani (premierul Calin Popescu Tariceanu si presedintele Traian Basescu) au fost cuprinsi de spiritul de solidaritate de la Bruxelles si au organizat o conferinta de presa comuna. Ei s-au aratat foarte multumiti de rezultatul tratativelor. „Este un summit de referinta, care a deblocat o mare criza din interiorul UE si a rezolvat problema Tratatului constitutional. Acum, Uniunea Europeana poate lansa procesul de modernizare“, a spus Traian Basescu la finalul Consiliului. La rindul sau, Calin Popescu Tariceanu crede ca „noul acord va ajuta la formarea unui climat de stabilitate politica si securitate in Balcani, climat din care Romania nu are decit de cistigat“.